Evolutia politica si sociala a Republicii Moldova in anul 2009 a fost marcata profund de protestele anticomuniste din luna aprilie din capitala tarii, care au condus, in ultima instanta, la schimbarea puterii de la Chisinau.
Evenimentele de la inceputul lunii aprilie, din centrul Chisinaului, au atras atentia intregii opinii publice mondiale asupra situatiei din Republica Moldova, iar agentia rusa de stiri RIA Novosti le-a inclus in topul celor mai importante evenimente ale anului, alaturi de testele nucleare din Coreea de Nord, pandemia de gripa A/H1N1 sau razboiul gazelor dintre Rusia si Ucraina.
Protestele anticomuniste de la Chisinau au inceput la 6 aprilie, ca o actiune impotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie, castigate de Partidul Comunistilor (PCRM), dar care au fost declarate drept fraudate de catre opozitia de atunci. Actiunea a inceput de la un mars de protest organizat in timpul zilei, la care au participat circa o suta de persoane. Acestia au decis sa se intalneasca seara la monumentul lui §tefan cel Mare din centrul capitalei Republicii Moldova pentru a declara data de 6 aprilie zi de doliu. Tinerii s-au adunat la locul de destinatie purtand panglici negre la maini si au aprins cate o lumanare, in scurt timp insa spatiul din jurul monumentului a devenit neincapator, astfel incat acestia s-au deplasat spre presedintie.
Ulterior, cand si locul din fata presedintiei a devenit neincapator, manifestantii s-au indreptat in grup inspre Piata Marii Adunari Nationale (PMAN), unde de obicei se desfasoara cele mai mari actiuni de protest din Chisinau si unde la inceputul anilor '90 au fost organizate demonstratii care au condus la proclamarea independentei Republicii Moldova. In Piata, tinerilor li s-au alaturat primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, vicepresedinte al Partidului Liberal (PL), liderul Partidului Liberal Democrat Vlad Filat, precum si alti lideri politici.
Principalele evenimente insa s-au derulat a doua zi, pe 7 aprilie. Protestele au inceput de dimineata in PMAN, fiind coordonate de cativa lideri politici. Dar, in scurt timp, acestia au pierdut controlul asupra unei bune parti din protestatari, care s-a deplasat spre sediile parlamentului si presedintiei pe care le-au inconjurat. Politisti din brigazile speciale au blocat sediile celor doua institutii si chiar au inceput sa-i impinga pe participanti de pe trepte. Aceasta insa i-a intaratat si mai mult pe manifestanti, iar actiunile de mai departe au scapat de sub orice control.
Primele actiuni violente au inceput in fata presedintiei, unde manifestantii au inceput sa arunce cu oua si pietre in cladirea institutiei, dar si in politistii care blocau accesul. La scurt timp, actiunile au devenit si mai violente, manifestantii au inceput sa smulga blocuri de piatra si bucati de pavaj de pe trotuare, marcajul rutier si suportul de fier al acestora si sa arunce in politisti.
Apelurile repetate ale unor lideri politici de a recurge doar la actiuni pasnice nu au fost luate in seama.
In scurt timp, actiunea care se declara de protest, impotriva comunistilor, a degenerat insa in acte de vandalism. Manifestatii au distrus mai intai geamurile cu pietre, desi in spatele acestora nu era nimeni care ar fi prezentat un pericol. Apoi acestia au patruns in sediile celor doua institutii, unde au devastat tot ce le-a iesit in cale. De la etajele de sus ale parlamentului era aruncate calculatoare, mobilier, documente oficiale, proiecte de legi. Jos, cei care ii urmareau au aprins cateva ruguri. Sala de sedinte a parlamentului a fost devastata. Tinerii au distrus usi si fotolii. Altii insa au scos ce au mai putut din sediul legislativului. Cativa participanti la actiuni au fost vazuti cu calculatoare si componente de la acestea, pe care le scoteau din parlament si le luau cu ei. Altii le scoteau pentru a le sfarama in aplauzele frenetice ale multimii.
In acelasi timp, pe parcursul intregii zile, un alt protest s-a desfasurat la cateva sute de metri distanta. Aici au ramas persoanele care din start au optat impotriva violentelor, iar lor li s-au alaturat si liderii Partidului Liberal Democrat (PLDM), Partidului Liberal (PL), Aliantei Moldova Noastra (AMN), precum si altor formatiuni de opozitie. Ei de asemenea s-au declarat in favoarea unor actiuni pasnice si civilizate de protest.
Dupa-amiaza, guvernul a organizat o sedinta extraordinara, prezidata de presedintele de atunci Vladimir Voronin, care a acuzat partidele de opozitie de instigarea acestor actiuni si tentativa de uzurpare a puterii in stat.
Ulterior, cei trei lideri au fost chemati la intrevederea cu conducerea statului in privinta actiunilor violente de protest. Conditiile impuse de ei in cadrul acestora a fost retragerea invinuirilor, acces liber la mass-media publice si, cel mai important, invalidarea alegerilor. Dar nu s-a ajuns la un numitor comun.
Un alt eveniment care a marcat protestele din acea zi a fost arborarea drapelului Romaniei pe sediile presedintiei si parlamentului. Acest fapt a fost utilizat de catre conducerea tarii pentru a blama Romania de organizarea acelor actiuni. A doua zi, Voronin a invinuit oficial Romania, in aceeasi zi, ambasadorul Romaniei Filip Teodorescu a fost expulzat si a fost rechemat ambasadorul de la Bucuresti. In plus, conducerea de la Chisinau a introdus regimul de vize pentru cetatenii romani, in pofida unei legi care prevede scutirea de vize pentru cetatenii statelor membre UE. Ulterior, practic toti jurnalistii romani au fost expulzati sau au plecat din Republica Moldova, de frica autoritatilor.
Desi in timpul devastarilor de la parlament si presedintie politia practic nu a ripostat, organele de mentinere a ordinii publice au intervenit in forta noaptea, catre ora 1.00, cand in centrul orasului practic nu mai era nimeni. Cateva zeci de persoane care se mai aflau in piata au fost inconjurate si batute crunt de politisti. Au fost operate arestari, potrivit martorilor.
Politia a anuntat ca a arestat circa 300 de participanti, dar, potrivit unor date neoficiale, aproape o mie de persoane au fost retinute. Zeci de tineri au acuzat ca au fost maltratati in locurile de detentie, iar societatea civila si opozitia au sustinut ca mai multi tineri au fost omorati. Aceste afirmatii nu au fost demonstrate pana in prezent, dar un tanar de 23 de ani, Valeriu Boboc, este considerat un martir al regimului comunist. Ulterior au urmat atrocitati in locurile de detentie, dar si arestari in plina strada, in universitati sau scoli.
In urmatoarele cateva zile protestele din centrul Chisinaului au mai continuat, dar cu o amploare mult mai mica, dupa care s-a renuntat la organizarea lor.
Comunitatea internationala a condamnat violentele si a chemat partile la calm, dar dupa aceasta a condamnat actiunile organelor de forta si maltratarile din penitenciare. Mai multe misiuni, in special europene, au fost in Republica Moldova pentru a examina situatia la fata locului.
In paralel cu aceste actiuni, in Republica Moldova se desfasura si o activitate politica intensa. Dupa mai multe scandaluri de fraudare a alegerilor, Curtea Constitutionala a validat totusi rezultatele acestora. Comunistii au obtinut 60 de mandate de deputat din 101, iar PL, PLDM si AMN - 40 de mandate.
Pentru alegerea presedintelui erau necesare 61 de voturi. Comunisti au inaintat-o la aceasta functie pe fostul premier Zinaida Greceanii. Dar in contextul acuzatiilor reciproce dure, a protestelor din aprilie, in situatia in care relatiile politice dintre comunisti si opozitie s-au antagonizat si mai mult, fosta opozitie a refuzat categoric sa aleaga presedintele, astfel ca parlamentul a fost dizolvat si au fost anuntate alegeri anticipate.
La 29 iulie, dupa o campanie in care protestele din aprilie au fost principala tema de discutie, comunistii au pierdut majoritatea parlamentara, pentru prima data dupa mai bine de opt ani si in mai putin de patru luni, cand obtinusera 60% din mandatele de deputat. Acest scor a fost si o consecinta a protestelor din aprilie, in urma carora opozitia s-a coalizat, mai multe partide au renuntat sa mai participe la alegeri in favoarea celor trei formatiuni care au intrat in parlament. In plus, are loc prima sciziune importanta in randul PCRM, care este parasit de fostul presedinte al parlamentului, Marian Lupu. Acesta preia conducerea Partidului Democrat, pe care il aduce in parlament.
Desi au trecut aproape noua luni, autoritatile statului nu au inaintat nici o versiune oficiala privind organizatorii actiunilor violente. Intre timp au fost constituite si doua comisii, una parlamentara, alta la solicitarea lui Voronin, care inca nu au prezentat nimic. Totusi au fost vehiculate mai multe versiuni privind protestele din aprilie
Prima versiune, inaintata de fosta conducere comunista de la Chisinau, sustine ca actiunea a fost organizata de liderii partidelor de opozitie care nu au obtinut majoritatea la alegerile parlamentare si au incercat sa destabilizeze situatia, actiunea fiind calificata ca o tentativa de uzurpare a puterii in stat.
Voronin a acuzat Romania ca ar fi fost implicata in organizarea manifestatiilor de la Chisinau. 'Noi stim ca in spatele acestor tulburari se afla anumite forte din Romania. O dovada in acest sens sunt drapelele romanesti care au fost arborate pe institutiile de stat ale Republicii Moldova', a declarat Voronin in cadrul unei intrevederi cu reprezentanti ai societatii civile si ai institutiilor de invatamant, la sediul guvernului de la Chisinau. Pe de alta parte, fosta opozitie a acuzat guvernarea comunista de organizarea actiunilor respective. Partidul Liberal considera ca, pentru a acoperi fraudarea alegerilor din 5 aprilie si a abate atentia opiniei publice de la aceasta, folosindu-se de protestele pasnice ale cetatenilor, guvernarea comunista a inscenat o presupusa tentativa de lovitura de stat, de care sa acuze partidele de opozitie, in interior, si Romania, ca dusman extern al statalitatii Republicii Moldova.
O alta versiune, prezentata de liderul Partidului Popular Crestin Democrat Iurie Rosca, sustine ca actiunile de strada din Republica Moldova sunt inspirate, finantate si organizate de serviciile secrete rusesti, dupa un scenariu pregatit de fostul sef al Serviciului de Informatii si Securitate al Moldovei, Valeriu Pasat, inca din anul 2005. Potrivit lui, la Chisinau, actiunile au fost conduse din umbra de fostul presedinte moldovean Petru Lucinschi, apropiat al unor cercuri de interese rusesti.
La Chisinau mai circulau si alte doua versiuni, care sunt insa mai putin vehiculate. Prima ar fi ca actiunile au fost provocate de serviciile transnistrene, pentru destabilizarea situatiei si pentru a distrage atentia Chisinaului si comunitatii internationale de la reglementarea conflictului transnistrean, iar a doua se refera la faptul ca tinerii au actionat din proprie initiativa, iar evenimentele a reprezentat doar o revolta a maselor. In prezent, o comisie parlamentara activeaza in vederea elucidarii evenimentelor respective, iar cea constituita de Voronin a fost desfiintata de presedintele interimar Mihai Ghimpu. Mandatul comisiei parlamentare, care urma sa prezinte concluziile in decembrie, a fost prelungit pana in aprilie 2009. Intre timp, mai multor fosti functionari, inclusiv fostei conduceri a Ministerului de Interne, le-au fost deschise dosare penale in legatura cu evenimentele din aprilie. Totusi, nu se stie cand sau daca se va afla vreodata ce s-a intamplat de fapt dupa alegerile parlamentare din 5 aprilie. Cert este ca acele miscari au modificat semnificativ evolutia politica a tarii, iar unii analisti vorbind despre o a doua Miscare de eliberare nationala in Republica Moldova, dupa dobandirea independentei in 1991.
sursa Agerpres
Rugăminte
Acum 3 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu