Eminescu despre alegerile din Basarabia: România în luptă cu panslavismul

România în luptă cu panslavismul

Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.

Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să inainteze cu ele, şi nu voieşte să inainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.

Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.

E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decît nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.

Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.

De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.

Fără îndoială această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă. Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român.

De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea românismului se iau fără de curmare. Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a canta în ziua de Paşti “Hristos a inviat” în româneşte.

Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă româneşte, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.

Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română. Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.

Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte, o nenorocire, pentru care nu ne mângâie decât conştiinţa trăiniciei poporului român şi nădejdea de izbândă.

(Mihai Eminescu, România în luptă cu panslavismul, Timpul, iunie 1878)

“«Basarabia» este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor.”

“Insuşi numele «Basarabia» ţipă sub condeiele ruseşti.

Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Prusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de al tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpînirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.”

“Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austriaci, nici Basarabia de ruşi, ci prin fraudă”.

(Timpul, 1 martie 1878)

«Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decât ceea ce sântem in drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu faţa curată: să respecte pe deplin convenţia incheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confraţii ei de peste Dunăre; noi pentru noi.

Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.»

(Mihai Eminescu, (“Fără a prejudeca hotărârile adunărilor…”), Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42)

«Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o inapoi, drept din dreptul nostru şi pamânt din pământul nostru ? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România si aceeasi onoare nu cere respectarea conventiei iscalită ieri. Ciudată onoare intr-adevăr! Si pe ce se intemeiază acest point d’honneur?

Fost-au Basarabia cucerită cu sabia ? Nu. Prin tratatul de Bucuresti de la 1812 s-a făcut această cesiune, nu ca preţ al păcii, căci Turcia n-avea nevoie de pace, ci tocmai Rusia.

Napoleon era asupra intrării in Rusia şi trupele ruseşti se intorceau in marş forţat, in ruptul capului, luând faşa pământului românesc pe tălpile lor.»

(Mihai Eminescu, (“In sfirsit vedem limpede…”), Timpul, 25 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 40-41)

«Cestiunea retrocedării Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să cîştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.

Intelegem pe deplin această stăruinţă, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale, orice stat face tot ce-i stă prin putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iară noi sintem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi, Basarabia e pierdută. Dar dacă ne dăm bine seama, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra.

Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde şi rămăşita unei pretioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult decât atâta, încrederea in trăinicia poporului român.

In viaţa sa indelungată niciodata poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi când cinci milioane de romani sânt uniţi intr-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit să impreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeiarea unui stat român mai puternic, a fost insă destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe zguduiri şi rămâne statoric, fiindcă are două temelii : conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.

Dacă vom cîştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom pierde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o crestiune trecătoare, iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi pierderile ne vor fi trecătoare. Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român.

Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ: noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic !

Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel încât românii sunt datori a ramânea până în sfârşit consecuenţi moţiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.

Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.»

(Mihai Eminescu, (“Cestiunea retrocedarii…”), Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46)

“Pe cata vreme Basarabia este in mainile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Caci, după cat dam noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor naturale, a barierelor ostile de invins si a victoriilor repurtate la Cahul si Ismail, cam asta este intentia puternicului nostru vecin”.

“Drepturile noastre asupra intregii Basarabii sunt prea vechi si prea bine intemeiate, pentru a ni se vorbi cu umbra de cuvant de onoarea Rusiei angajata prin tratatul de Paris. Basarabia intreaga a fost a noastra, pe cand Rusia nici nu se megiesa cu noi, Basarabia intreaga ni se cuvine, caci e pamant drept al nostru si cucerit cu plugul, aparat cu arma a fost de la inceputul veacului al patrusprezecelea inca si pana in veacul al nouasprezecelea.”.

(Mihai Eminescu – Opere)

Sursa:http://www.ziaristionline.ro

via Roncea.ro

Ghimpu a emis decretul de formare a comisiei care va condamna crimele comunismului în R. Moldova

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a emis un decret prezidenţial privind constituirea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, transmite serviciul de presă al președinției.

Potrivit decretului, „Declaraţia de Suveranitate din 23 iunie 1990 şi Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 au însemnat pentru Republica Moldova nu doar înlăturarea regimului comunist totalitar, dar şi şansa edificării unei societăţi democratice. Deşi în aceste aproape două decenii Republica Moldova a înregistrat progrese pe calea edificării statului de drept şi integrării în Uniunea Europeană, ea rămîne şi astăzi un stat ce nu cunoaşte adevărul despre regimul comunist totalitar din istoria sa".

Comisia de condamnarea a comunismului în R. Moldova urmează să studieze documentele și materialele cu privire la instaurarea și menţinerea regimului comunist totalitar prin prisma respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, va elabora un studiu, o culegere de documente şi un raport analitic privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar.

Potrivit comunicatului de presă, în cadrul comisiei urmează să intre următoarele persoane:

Preşedinte:
Cojocaru Gheorghe – doctor în istorie

Vicepreşedinţi:
Caşu Igor – doctor în istorie
Musteaţă Sergiu – doctor în istorie

Secretar:
Taşcă Mihail – doctor în drept

Membri:
Bahnaru Vasile – doctor habilitat în filologie
Beşleagă Vladimir – scriitor
Casian Ion – avocat
Chircă Sergiu – doctor habilitat în economie
Crudu Lilia – politolog
Cuşco Andrei – doctor în istorie
Dragnev Demir – doctor habilitat în istorie
Enciu Nicolae – doctor habilitat în istorie
Eşanu Andrei – doctor habilitat în istorie
Juc Victor – doctor în filozofie
Moşanu Alexandru – doctor habilitat în istorie
Negru Gheorghe – doctor în istorie
Negură Petru – doctor în sociologie
Olaru-Cemîrtan Viorica – doctor în istorie
Palade Gheorghe – doctor în istorie
Parasca Pavel - doctor habilitat în istorie
Petrencu Anatol - doctor habilitat în istorie
Postică Elena – doctor în istorie
Sîrbu Ion – doctor habilitat în filozofie
Smochină Andrei – doctor habilitat în drept
Stăvilă Veaceslav – doctor în istorie
Şarov Igor – doctor în istorie
Şişcanu Ion – doctor habilitat în istorie
Tihonov Ludmila – doctor în istorie
Ţicu Octavian – doctor în istorie
Varta Ion – doctor în istorie

Sursa: UNIMEDIA

Adevarata fata a "anti-comunistilor"

Fostul comunist Marian Lupu - actuala speranta a coalitiei Alianta pentru Integrare Europeana de la Chisinau - nu doreste reintroducerea "istoriei romanilor" in scolile din stanga Prutului. Incet-incet liderii opozitiei anti-comuniste de la Chisinau dovedesc ca nu sunt chiar atat de anticomunisti pe cat le-ar placea sa se creada la Bucuresti.

Noua guvernare de la Chisinau pregateste asiduu summit-ul CSI si asteapta frematand vizita presedintelui rus Dmitri Medvedev. Pe de alta parte noua guvernare a anuntat cat se poate de clar ca nu este interesata de NATO. Daca nu ii intereseaza NATO si abia asteapta reuniunea CSI atunci se poate spune ca aderarea la Uniunea Europeana este o vorba de dansii inventata. A mai iesit si proaspatul premier democrat Vladimir Filat sa ne spuna ca isi doreste tratat de baza cu Romania. Pana la urma care este diferenta dintre noul si vechiul regim? Eu unul incep sa cred ca nu exista nici o diferenta mai ales in punctele esentiale...

Dintre toate declaratiile insa, cea a lui Marian Lupu referi­toare la "istoria Moldovei" este cea mai nelinistitoare. Mai ales ca Marian Lupu este prezentat la Bucuresti ca marea speranta a democratizarii Republicii Moldova. Daca fostul comunist are de gand sa democratizeze Republica Moldova cu metode staliniste incepe sa imi para rau de tanara democratie...

Intr-un interviu pentru agentia Omega Marian Lupu declara: "Dupa parerea noastra, cea mai buna varianta pentru Republica Moldova ar fi istoria statului nostru - istoria Republicii Moldova. Fara a pune accente pe momente sensibile, care ar putea duce la o sciziune in societate. Am pledat si vom pleda in continuare impotriva unor astfel de iesiri. Daca istoricul are menirea de a cauta adevarul istoric, atunci scopul politicianului este de a aplica intr-un sector sau altul un model care ar asigura o congruenta si o armonie in dezvoltarea ulterioara a societatii pentru ca aceste decizii sa uneasca oamenii".

Politicienii de la Bucuresti au fost pacaliti inca o data (a cata oara nu au invatat nimic din lectiile administrate de la Chisinau incepand cu decembrie 1989?). Eurodeputatii romani au acordat un sprijin nelimitat "Opozitiei" de la Chisinau in Parlamentul European. La fel, deputatii romani din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei au sprijinit delegatia venita de la Chisinau.

Marian Lupu lanseaza cateva percepte dure: in primul rand istoricii n-au decat sa caute adevarul istoric pana le vine rau - acest adevar nu va ajunge la destinatari, respectiv la populatie si mai ales la elevi. In al doilea rand trebuie predata "istoria Republicii Moldova" - doar ca pentru asa ceva nu este nevoie de un manual, Republica Moldova exista ca stat doar de 18 ani asa ca nu este mare lucru de predat din punct de vedere istoric. Insa daca Marian Lupu are in vedere o istorie mai indelungata atunci vom avea parte in Basarabia din nou de "istoria Moldovei" inventata in perioada stalinista... Iar Marian Lupu si l-ar putea lua drept consilier pe Vasile Stati sau pe Victor Stepaniuc, vajnici aparatori ai istoriei Moldovei Mari.

Pana la urma pozitia lui Marian Lupu este extrem de apropiata de cea a fostilor sai colegi, comunistii. Deputatul comunist Grigore Petrenco spunea "Traim in Republica Moldova si trebuie sa studiem istoria noastra. Din cate cunosc nici in Romania nu se studiaza istoria romanilor". Aici Petrenco are dreptate: nici in Romania nu se mai studiaza istoria romanilor...

George DAMIAN
ZIUA

Stenograma discutiilor care au avut loc la Comisia Aliata de Control, 3 martie, 1945

Convorbire ce a avut loc în ziua de 3 martie 1945 la Comisia Aliată (sovietică) de Control, secţia politică şi administrativă, din str. Tomas Masaryk, Bucureşti, privitoare la repatrierea basarabenilor şi bucovinenilor.
Au luat parte la discutii:
Din partea Comisiei Aliate de Control: dl. col. Borisov, şeful secţei politice a Comisiei Aliate de Control; dl. col. Gusiev; dl. col. Banserov.
Din partea Comisiei Romane pentru aplicarea Armistiţiului: dl. ministru Edmond Ciuntu 2; dl. consilier Demetrescu 3, dl. Al. Danielopol.
Interpret: dl. magistrat Gane. Sedinţa a început la ora 11.30

Dl. Ciuntu: După cum este informat dl. col. Borisov, am venit sa discutăm nota de raspuns a Comisiei Aliate de Control privitoare la repatrierea basarabenilor şi bucovinenilor (de nord). Aceasta notă nu am primit-o direct, ci numai prin intermediul Consiliului de Miniştri, cu intarziere faţă de data ce o poartă. Inainte de a intra în discuţiunea de fond, aş vrea sa stau de vorbă cu reprezentanţii Comisiei Aliate de Control asupra termenelor fixate din nota remisă, care sunt extrem de scurte, iar pentru noi imposibil de realizat. Dl. col. Borisov cunoaşte situaţia de faţă, care există in România, nefiind format guvernul 4 şi cât este de greu pentru administratia noastră sa coordoneze rapid o lucrare ca aceasta. Comunicatiile, pe de alta parte, cu provincia se fac extrem de greu. Aceasta mă face să cred ca va fi imposibil până la data de 5 martie 1945 să putem intocmi tabelele cerute de Comisia Aliată de Control, ceea ce va da loc la anumite reprobări şi noi discutii ale autoritatilor sovietice, acuzându-ne ca nu vrem sa executăm ceea ce s-a cerut. In consecinţa, cer o prelungire a acestor termene.

Dl. coL Borisov: Ce prelungire?

Dl. Ciuntu: O prelungire rezonabilă, pentru a ne indeplini conştiincios obligaţiile, adica 15 zile pentru toate termenele. Astfel ca la 1 aprilie să fie executat tot ce ni s-a cerut.

Dl. coL Borisov: In ceea ce priveşte primul termen, 5 martie, noi socotim ca toate tablourile sunt intocmite de mult şi nu urmeaza decat a fi bătute la maşină. Preiungirea termenului, deci, este inutilă.
Dl. Ciuntu: Să mi se dea voie să nu cred ca instituţiile noastre publice au procedat la întocmirea unor astfel de tabele, deoarece ele, nefiind lamurite asupra definifiei de «cetăţean sovietic», nu aveau nici un criteriu de bază pentru a le alcătui.
Dl. Demetrescu: De altfel, chiar daca s-ar fi facut aceste tablouri, ele contin, desigur, o gramadă de lipsuri din pricina necunoaşterii legii sovietice.
Dl. coL Borisov: Am trimis totuţi la toate ministerele Decretul Sovietului Suprem al URSS din 8 martie 1941 5.
Dl. Ciuntu: Chiar daca l-aţi trimis, aceasta nu înseamnă nimic, deoarece dacă un text de lege este adesea obscur pentru
juristi, cu atat mai mult va fi greu de interpretat de catre functionarii care nu au nimic de-a face cu dreptul. De altfel, dacă
raspunsul de la Moscova a întârziat doua luni, ce mai poate constitui o amânare de 15 zile în executarea repatrierilor?
Aceasta mai ales ca nota noastră, fiind refuzata de plano, noi trebuie totuşi să ajungem la o solutionare care sa precizeze
obligaţiile noastre.
Dl. Demetrescu: Această amânare pe care o cerem nu are decat un singur scop, acela să nu mai existe discutii in această
privinţă intre cele doua comisii.
Dl. col. Borisov: Noi socotim că cetaţenii sovietici sunt totusi cetăţeni care au locuit pe teritoriul Republicii Moldovenesti, în regiunea Ismail, regiunea Cernăuti, şi care au dobândit cetăţenia sovietică pe baza Decretului Sovietului Suprem din 8 martie 1941. Este o definite foarte simplă. Adică este vorba de toţi bucovinenii şi basarabenii care au dobândit cetăţenia sovietică prin decretul din 1941. In ceea ce priveşte exceptiile, vor fi discutate de la caz la caz.
Dl. Demetrescu: Ca sa dovedesc d-lui col. Borisov că chestiunea nu este atat de simplă şi că se pot naste încurcături, dau un exemplu: dl. col. Hagi Stoica a gasit pe listele lui de plata un individ care, desi nu vroia sa se întoarcă în URSS, deoarece era născut in judetul Romanaţi, din parinti care nu fuseseră niciodată in Basarabia, dar care rămaseră acolo in 1940, unde se duseseră intamplator, era totusi format de autorităţile sovietice să se repatrieze in calitate de cetăţean al URSS.
Dl. Borisov: Desigur ca acesta era un cetatean sovietic, fiindcă toti aceia care au ramas in 1940 in Basarabia au căpătat, prin faptul rămânerii lor pe teritoriul sovietic, cetăţenia sovietică.
Dl. Ciuntu: Asta nu se poate, deoarece decretul prevede clar că sunt exceptati străinii, cum ar fi de pilda un francez sau un
român, care s-a dus la plimbare in Basarabia si care a fost surprins acolo. Această domiciliere accidentală intr-un teritoriu
străin nu conferă nationalitatea straină, de asemenea, cum un strain la Moscova nu capătă prin sederea lui acolo cetăţenia
sovietică.

D. Demetrescu: De pildă, dacă mă duc la un prieten la Chişinău pentru câteva zile şi sunt surprins de evenimente acolo, aceasta înseamnă oare ca eu am căpătat cetătenia sovietică?
Dl. col. Borisov: Din momentul în care la 28 iunie 1940 eraţi acolo, după legea sovietică vi se aplica cetatenia sovietică. De altfel, cei care nu au plecat, nu au vrut sa se reîntoarca în România şi voiau sa devină cetăţeni sovietici.
Dl. Demetrescu: Ba au vrut să se reintoarca şi au facut formele de repatriere, dar nu s-au putut repatria.
Dl. col. Borisov: Ce termene s-au stabilit pentru aceste repatrieri?
Dl. Danielopol: Nu au existat termene precise. Ultimatumul de la 28 iunie 1940 prevedea ca evacuarea Basarabiei şi Bucovinei de nord trebuie sa se faca în patru zile. Prea putini au fost aceia care au reuşit să se retraga cu administratia românească. Toti cei care au rămas s-au înscris pe listele de repatriere, care au fost aprobate de Comisariatul Afacerilor Externe de la Moscova Si au fost comunicate ministerelor noastre de inteme şi exteme. Transporturile pentru acesti repatriati au existat in tot cursul anului 1940, dar ele au fost rare si, astfel, mai mult de jumătate din basarabeni au ramas in imposibilitatea de a se reîntoarce in Romania. Aprobarea data de Moscova nu poate fi contestată pentru acest motiv, deoarece valabilitatea ei se socoteste nu de la executia in fapt a repatrierilor, ci de la data aprobarii lor. Toti basarabenii care sunt în aceasta situatie pot face oricand dovada, prin ministerele noastre de inteme şi exteme, de existenta acestor aprobari, care s-au facut individual.
DL coL Borisov: Eu stiu ca toti cei care au obtinut repatrierile s-au si repatriat. lar cei care nu s-au putut repatria este ca nu au vrut sa o faca şi deci sunt cetateni sovietici.
Dl. Ciuntu: Totusi, dl. col Borisov nu mi-a dat inca notiunea exacta a cetateniei sovietice, caci, daca trimit in toata tara Decretul Sovietului Suprem, vor fi autoritati provinciale care vor interpreta într-un fel, iar altele în alt fel şi nu vor ajunge niciodata la o norma uniforma pentru toata tara.
Dl. col Borisov. Eu am dat definitia celor care trebuie sa se reintoarca in URSS. Dar, fiindca cereti o prelungire de termen, sunt de acord sa se prelungeasca termenul de 5 martie pana la data de 10 martie.
Dl. Demetrescu: Aş vrea sa precizez daca tabelele cerute conform notei sovietice pana la data de 10 martie vor fi întocmite numai de ministerele din centrala. Sau este vorba si de toate autoritatile provinciale?
Dl. coL Borisov: Este vorba de mtregul aparat administrativ din Romania.
Dl. Demetrescu: In acest caz este imposibil sa pot r ealiza ceea ce doriti, chiar pana la termenul de 10 martie. Gandiţi-va
la dificultatile ce le vom avea pentru a comunica cu provincia, mai ales în Moldova sau regiunile din Banat. O telegramă
urgentă face până la două zile.
Dl. Borisov: Eu nu înţeleg de ce va trebuie telegrama când aveţi telefon?
Dl. Demetrescu: De ce credeti dvs. ca au sa ne trimită tabelele prin telefon?
Dl. Borisov: Desigur, se poate comunica prin telefon si, dacă lipsesc câteva tabele, care să-mi vină mai tarziu, asta nu are importanţă.
Dl. Ciuntu: Dl. col. Borisov crode că putem lucra ca şi cum am fi militari.
Dl. Borisov: Trebuie sa lucrati militareşte.
Dl. Demetrescu: Fac o rugăminte d-lui col. Borisov: să prelungească termenul de la 10 martie la 12 martie.
Dl. Borisov: Asta-mi reaminteşte un spirit de targuială de neadmis, dar, fiindcă vrea dl. consilier Demetrescu, poftim.
Dl. Demetrescu: Mulţumesc. N-am facut-o în spirit de târguială, ci numai pentru a satisface onorabil cerinţele Comisiei Aliate de Control.
Dl. col. Borisov: Daca doriti, eu va propun sa facem o experienţă impreună, ca să vă convingeţi Hai sa facem orice legatură telefonică cu orice prefectură din tară veti dori si eu vă asigur ca nu până la 10 martie, dar până la 7 martie veti avea toate tablourile cerute.
Dl. Demetrescu: Dvs. o puteti face, dar eu nu am autoritatea dvs. Daca aş fi eu pe fotoliul dvs., lucrurile s-ar schimba.
Dl. col. Borisov: Eu propun totusi experienţa. De altfel, autorităţile sovietice vor lucra alături de autorităţile române si
vă asigur ca lucrurile se vor executa cu rapiditate. Daca am consimţit data de 12 martie, este ca sunt intr-adevar judeţe depărtate.
Dl. Ciuntu: Cum vom primi tablourile, le vom înainta. Felicit pe dl. col. Borisov pentru siguranta promptei executări
a ordinelor sale.
Dl. coL Borisov: Dl. ministru ar fi trebuit sa fie deprins cu felul nostru de a lucra, el, care a stat atâta timp la Moscova, Si
sper ca şi in Romania, la dvs., se va ajunge cat de grabnic la aceeasi perfecţiune.
Dl. Ciuntu: Sunt diferente de metode.
Dl. Demetrescu: Privitor la punctul 2, care hotărăste inscrierea şi prezentarea tuturor acelora care nu fac parte dintr-o institutie publică, flind particulari, identificarea lor este cu mult mai grea, deoarece ei nu pot fi gasiti pe anumite state de serviciu, care usureaza operatia de clasare.
Dl. Ciuntu: Trebuie de aceea sa intocmim un comunicat pentru autorităţile din ţara. Trebuie sa relev insă că această operatiune de identificare este extrem de anevoioasa, mai ales ca autoritafile politienesti vor fi ocupate cu alcatuirea celorlalte tabele. In consecinta, cerem prelungirea termenului, deoarece nu vrem să cădem in culpa.
Dl. coL Borisov: Dupa informatiile pe care le am, operatiunea de identificare este pe sfârsite. Pot să spun că au fost 16.000 de cetăţeni sovietici identificati si inscrisi şi ca nu mai raman decat 2000. In consecinta, termenul este bine stabilit.
Dl. Ciuntu: Sunt mult mai multi de 2000, mult mai multi 6. Cer termenul de 20 martie pentru ca sa pot da instructiunile necesare si să se poată proceda la identificari.
Dl. coL Borisov: Bine, de altfel autoritatile românesti vor fi ajutate de autorităţile sovietice, asa Ca nu aveţi grijă în această privintă.
Dl. Ciuntu: Este un punct neclar in nota sovietică. Sunt anumiti functionari, care, fiind concediati, pot sa fie repartizati la institutiile unde lucrau dupa ce comisia sovietică a îngăduit acest lucru. Despre ce este vorba?
Dl. coL Borisov: Dispozifia de concediere este generală. Dar să nu facem o nedreptate, am considerat că, dupa cercetarea amăinuntită, de la caz la caz, cei care nu urmează a se reintoarce în URSS să fie repartizati in serviciile lor de unde au plecat, dar numai după ce noi vom dispune astfel. Asa s-a petrecut in mai multe cazuri de ofiteri si subofiteri din armată,
care au vrut să plece in URSS fără să aiba nici un drept si i-am trimis inapoi la posturile lor.
Dl. Ciuntu: Bine, am inţeles.
Dl. Demetrescu: In privinta celui de al treilea termen, cer să fie prelungit si el, deoarece este vorba de aceia care nu s-au prezentat la termenele celelalte. in consecintă, acest nou termen urmează, pentru identificarea persoanelor, celorlalte două termene. Identificarea celor care nu s-au prezentat la 20 martie nu se face decat după 20 martie si numai dupa 20 martie. Cerem deci ca al doilea termen să fie prelungit pana la 1 aprilie.
Dl. Borisov: Succesiunea de termene este inexactă. Toate lucrările se vor face concomitent, dar, fiindcă vrefi o prelungire, vă acord termenul de 25 martie, adică cinci zile in plus, pentru operatiunile de pură identificare.
Dl. Demetrescu: In cinci zile este imposibil, fiindcă politia noastră este redusă si mijloacele de a te ascunde sunt foarte numeroase 7.
Dl. Borisov: Dar nu uitati ca si ai nostri vă vor da concursul.
Dl. Ciuntu: Este vorba numai de cinci zile, pana la 1 aprilie.
Dl. Borisov: Nu. Vreau ca in luna martie să se termine totul.
Dl. Ciuntu: Sa dea Dumnezeu sa se intample asa... Eu nu cred că este posibil. Mai am o intrebare de facut: toate elementele din armata care luptă pe front trebuiesc date afară ?
Se revine asupra notei Comisiei Aliate de Control din 6 februarie 1945?
Dl. Borisov: De la armatele operative se cer numai tabelele de identificare, iar nicidecum concedieri. Trebuie insă sa previn delegatii romani ca nu se mai poate face nici o trimitere de cetăteni sovietici pe front pentru a-i camufla. In ceea ce priveste pe cei care sunt in armatele operative, ei sunt tot sub comanda sovietică a maregalilor Malinovski si Tolbuhin. Ei vor hotări.
Dl. Ciuntu: In textul notei mai este vorba ca oamenii trebuie să se prezinte la Comisia Aliata de Control. Cum sa se prezinte? Personal?
Dl. Borisov: Vom da o explicatie in acest sens, asupra procedurii de urmat, si vom stabili ce este de facut.
Dl. Ciuntu: La punctul 4 mai este vorba de persoanele care tainuiesc cetăeni sovietici. Aceste persoane sunt identice. Dar străinii care tainuiesc cetateni sovietici intră si ei in penalitătile de la punctul 4? Nu este nimic privitor la straini in text. Or, in Romania, nu se pot pedepsi strainii in astfel de cazuri.
Dl. Borisov: Si străinii vor fi pedepsiti în caz de tainuire.
Dl. Ciuntu: Bine. Deci va trebui sa ne gandim la un text de lege in aceasta privintă. Sa trecem la examinarea definitiei de cetătean »sovietic».
Dl. Borisov: Eu propun urmatorul text: toti cetătenii care au trăit pe teritoriile Republicii Moldovenesti, în regiunile Ismail si Cernăuti si care au locuit în Basarabia si Bucovina. In anii 1940 si până la începutui războiului. trebuie sa piece in URSS.
Dl. Ciuntu: Eu am stabilit altfel. Am indicat că vor trebui să se repatrieze «toti cetătenii sovietici, printre care si persoanele originare din Basarabia si Bucovina, care se aflau domiciliate in acele provincii la 22 iunie 1941».
Dl. Borisov: Trebuie scos imediat cuvantui «originar». Chiar persoanele care nu erau originare, dar care au ramas până la 22 iunie 1941 in Basarabia si Bucovina sunt rugate să se repatrieze ca cetăteni sovietici.
Dl. Ciuntu: Cum se poate ca un roman originar din Timisoara, de pildă, să capete cetătenie sovietici astfel? Este un nonsens.
Dl. Borisov: Ba deloc. Faptul ca a ramas acolo este că vroia sa rămână.
Dl. Ciuntu: Chiar daca a ramas acolo, el rămâne ca cetâtean roman. Cand eram la Moscova, erau sute de romani care rămaseseră la Moscova si care-si pastrau toti cetătenia română.
Dl. Borisov: Nu. Textul Sovietului Suprem este clar.
Dl. Danielopol: Sa examinam putin textui Decretului Sovietului Suprem si veti vedea ca din simpla logica reiese ca interpretarea dvs. nu are temei.
Dl. Borisov: Sa lăsăm discutiile intortocheate. Interpretarea decretului este făcută de noi.
Dl. Danielopol: Ba deloc. Un text de lege se interpreteaza in spiritui lui. Daca luam art. I, este clar ca prima propozitiune, «toate persoanele care la data de 7 noiembrie 1917 aveau calitate de supusi ai fostului imperiu rus», se leagă prin conjunctia «si» la a doua propozitiune, «care la data de 28 iunie 1940 locuiau pe teritoriul Basarabiei». Este vorba deci de două notiuni cumulative ce nu se pot despăi. Nu pot intra in art. I din decretui sovietic decat:
1. persoane originare din Basarabia;
2. care au ram s la 28 iunie 1940 in aceasta provincie.
Apoi art. 3 este clar: decretui de faă nu se extinde asupra persoanelor mentionate in art. I, care pana la data de 28 iunie 1940 dobandiseră orice altă cetătenie străina. In consecintă, un român din vechiul regat, care a venit în Basarabia si a rămas sub ocupatie, era strain fată de autoritatea sovietica, neavând nici o legatură cu teritoriul Basarabiei redobandit. Art. 4, pe de altă parte, precizeaza ca «toate persoanele care la data de 28 iunie 1940 locuiau pe teritoriul Basarabiei de nord», cu excep,tia străinilor, sunt recunoscute ca cetăteni sovietici. Se vede clar aceeasi manifestare a legiuitorului de a excepta tot ce nu apartine teritoriului dezmembrat.
Dl. Ciuntu: Acest lucru reiese in mod concret din art. 3 (reciteste textul). Evident, dacă ar fi fost asa cum pretinde Dl.. col. Borisov, legea ar fi precizat că «toate persoanele domiciliate in
Basarabia si Bucovina de nord la data de 28 iunie 1940 sunt considerate ca cetăteni sovietici», fară alte consideratii de text.
Dl. Danielopol: Intr-o lege de conferire a nationalitătii, exceptiile totdeauna sunt prevazute de legiuitor. De altfel, Comisia Aliată de Control, in interpretarea tuturor textelor ce ni le-a supus spre examinare, ne-a comunicat in mod constant că oriunde textui nu prevede o dispozitie precise nu se poate interpreta in afara de text.
Dl. Borisov: Acestea sunt consideratii care nu vin decat să complice chestiunea.
Dl. Ciuntu: Deloc. Cer d-lui Borisov să-mi explice pe ce bază, pe ce text, un roman din vechiul regat care a rămas in Basarabia după 1940 a devenit cetătean sovietic?
Dl. Borisov: Inca o dată spun că toti cei care erau de origine din alte părti ale Romaniei s-au reintors in Romania.
Dl. DanielopoL Dovadă sunt listele intregi de cereri de repatriere care se afia la ministerele noastre de inteme si de externe. Este o probă usor de stabilit si care răstoarnă toată afirmatia dvs.
Dl.. coL Borisov: Fiindcă faceti comparafie de texte, in art. 4 din decret, privitor la bucovineni, nu se vorbeste nimic de cetăteni originari. Deci, nu se poate aplica un regim bucovinenilor, deosebit de cel al basarabenilor.
Dl. Danielopol: Este adevarat că în art. 4 nu poate fi vorba, de asemenea, decit de cei originari din Bucovina, rămasi la 28 iunie 1940 acolo, deoarece se spune expres că sunt exceptati străinii. Ori este clar ca strain fată de statul sovietic este si romănul care nu are nimic de-a face cu teritonile cedate si in care se afla în chip accidental.
Dl. Gusiev: Sub numele de straini noi am inteles toti străinii, afara de români.
Dl. Ciuntu: De unde ati scos asta?
Dl. Danielopol: Aceasta este o interpretare care nu are bază juridica, nefiind nicăieri indicat in text cei mai mic argument pe care să se poată sprijini o astfel de discutie.
Dl. Borisov: Interpretarea noastra este clara.
Dl. Danielopol (catre col. Gusiev): Nicăieri nu s-a petrecut un astfel de fapt, in caz de dezmembrări de teritorii. Niciodată nu a trecut prin minte, de pildă autorităilor franceze, care in 1918 au procedat la realipirea alsacienilor, să considere ca cetăteni francezi si pe germanii care, intamplător, se aflau la Strasbourg, in momentui redobandirii de teritorii. Cazul
prezentat de dvs. este unic in istorie.
Dl. Demetrescu (catre col. Borisov): Dar din insusi textul legii se poate vedea că nu aveti dreptate. Titiul spune clar: Decret pentru redobandirea cetăteniei sovietice pentru locuitorii Basarabiei si dobandirea cetăteniei sovietice pentru bucovinenii de nord. Cum se poate deci ca un cetatean originar din Galati sa «redobandeasca» cetatenia sovietica, atunci cand nu făcuse parte niciodată dintr-un teritoriu care să fi apartinut vreodată Rusiei?
Dl. coL Borisov: Am spus ceea ce aveam de spus.
Dl. Ciuntu: Eu nu pot accepta interpretarea ce o da Comisia Aliată de Control, ca fiind contrarie insusi decretului ce ni s-a impus. Raspunderea acceptarii părerii dvs. nu o poate lua decat guvernul roman, care sa trateze direct cu guvemul de la Moscova. Eu mentin proiectul meu de declaratie, unde este vorba de cetăeni «originari» din Basarabia si Bucovina de nord.
Dl. Borisov: Nu se va pune cuvantul «originari», ci cuvintele «care locuiau» sau care se găseau.. Astfel, toti cetatenii sovietici, printre care si persoanele care locuiau in Basarabia si Bucovina de nord, de la data de 28 iunie 1940, vor trebui să se repatrieze în URSS. Repet: toti cei care au fost (rămas) în Basarabia si Bucovina de nord dupa 28 iunie 1940 sunt cetateni sovietici. Li s-au dat la toti pasapoarte (buletine de populafie), arătându-se deci clar cetatenia lor sovietica prin aceasta. Faptul că nu s-au repatriat este că au acceptat aceasta situatie.
Dl. Ciuntu: Dar repet ca nu au avut mijioace de repatriere. Ca dovadă că nu au optat pentru cetatenia sovietici este că nu vor sa se reintoarca.
Dl. Danielopol: Noi nu cerem decat interpretarea stricta a decretului din 1941. Ori dvs. negati insusi decretul.
Dl. Borisov. Sa lasam cazuistica. Am spus care este parerea noastra.
Dl. Ciuntu: Eu nu o pot accepta. Guvemul va hotari.
Dl. Borisov: Dar punctui nostru de vedere este decretul sovietic.
Dl. DanielopoL Dar nu este asa.
Dl. Banserov: Talmudist 8.
Dl. DanielopoL Eu am interpretat textui sovietic cu toata obiectivitatea juridică. De ce nu procedati si dvs. la fel?
Dl. Ciuntu: Noi avem o formatie juridica si poate ca plictisim pe dl. col. Borisov cu afirmatiile de drept. Totusi, dacă ni s-a dat un text de lege, trebuie să-I interpretam ca pe orice text de lege.
Dl. Borisov: Nu vreau sa-I ofensez pe dl. Ciuntu, dar am impresia ca face dificultati în ceea ce priveste drepturile noastre asupra cetatenilor sovietici.
Dl. Ciuntu: Dar nu vrem sa facem nici o dificultate... Nu vrem, insă, să predăm cetateni romani. Atat.
Dl. Borisov: Dl. DanielopoL, jurist, a venit si a făcut toate discutiile. Avem noi toate notele d-sale, prin care a incercat sa indepărteze drepturile noastre!
Dl. Danielopol: Cand am tratat în drept chestiunea basarabenilor si bucovinenilor am incadrat-o asa cum trebuie să se facă normal, în cadrul juridic. Am facut un referat în dreptul international, caci in dezmembrarile de teritorii, sub orice formă s-ar face ele, chestiunea este tratata de dreptul international. Mi s-a contestat acest punct de vedere. Am interpretat atunci dreptul sovietic, cu toată formatia mea juridica. Imi pare rău că nu am facut studii la Moscova, fiindca atunci as fi văzut poate lucrurile altfel. Deocamdată am procedat cu toată obiectivitatea formatiunii primite. Eu nu vreau sa creez nici un fel de dificultate, dar nici nu vreau sa conced cel mai mic punct care să fie in afara de decret.
Dl. Borisov: Chestiunea este epuizata.
Dl. Ciuntu: Dar nu s-a epuizat nimic. La ce concluzie am ajuns?
Dl. Borisov: Bine. Atunci vom proceda noi cum vom crede de cuviintă. Concluzia este hotărarea ce am dat-o.
Dl. Ciuntu: Eu declar ca n-o pot da asa. Am o idee. Sa facem o primă redactare in sensul meu, iar daca guvemul hotarăste sa accepte parerea dvs. se va da un al doilea comunicat de completare, in vederile expuse de Comisia Aliata de Control.
Dl. Borisov: Va priveste ce faceti...
Dl. Gusieiv: Dacă persoanele care se pretind a nu fi cetăteni sovietici prezinta documente in regula, ca nu erau originari din Basarabia si Bucovina si ca nu au fost decat in mod accidental acolo, comandamentui sovietic va dispune în favoarea lor.
Dl. Ciuntu: Noi nu vrem cu nimic sa impiedicam. Cei care vor să plece in URSS să o facă.
Dl. Danielopol: Dovada că acum cateva zile am înaintat ministrului de interne o adresă a unor persoane care cereau repatrierea în URSS. Nu am făcutt nici o dificultate.
Dl. Ciuntu: Nu se poate concepe sa dai pe cetătenii unei tări impotriva vointei lor.
Dl. Borisov: Sa va dau un exemplu: să presupunern că m-am născut in anul 1890 si am locuit în Basarabia pană in 1920. Am venit apoi in Romania unde mi s-a născut un baiat.
Apoi m-am intors in Basarabia unde am fost surprins de evenimentele din 1940. Ce este băiatul meu după interpretarea dvs.?
Dl. Danielopol: Cuvintele «precum si copiii lor», din art. I al decretului sovietic, sunt privite de dvs. ca referindu-se numai la copiii minori?
Dl. Borisov: Da. Ori in exemplul ce I-am dat copilul a devenit major, deci nu intra in categoria celor originari, asa cum interpretati decretul.
Dl. Danielopol: Notez ca «precum si copiii lor», din art. I al decretului sovietic, se refera nurnai la copiii minori si nu are inteles de «descendenti».
Dl. Borisov: Câte consideratiuni... Dl. Danielopol ar trebui să studieze dreptul sovietic si ar fi mai putin refractar. Repet si repet, ca noi vrem ca toti cetătenii sovietici să se reintoarcă in URSS, cu exceptia străinilor si cetătenilor exclusi conform decretului din 1921 (este vorba de rusii albi).
Dl. Ciuntu: Sa incheiem. Eu nu pot accepta punctui de vedere sovietic fară să-I supun in prealabil guvernului roman. Numai apoi se va hotari.
Dl. Borisov: Niciodata nu o să putem face o treaba cumsecade. O sa vie o serie intreagă de persoane cu martori falsi sub pretextul ca arhivele au ars in Basarabia si vor incerca sa ne inducă in eroare. Insist deci pentru formularea notei mele.
Dl. Ciuntu: Rămîn la punctui men de vedere. Am o ultimă lămurire de cerut. Ce se intampla cu femeile casatorite? Stiu ca femeile sovietice isi păstreaza cetafenia, oricare ar fi legislatia sotului cu care se căsătoreăte. In consecinta, vor trebui ele concediate din slujbe, ca fiind obligate a se repatria?
Dl. Borisov: Sunt asemenea fernei care lucrează?
Dl. Ciuntu: Desigur.
Dl. Borisov: Noi vom controla de la caz la caz dacă căsătoria care s-a făcut a fost fictivă sau nu si apoi vom hotări. De altfel am cazuri de căsătorii fictive. (Dl. col. Borisov da citire unei note de exemple de căsătorii fictive).
Dl. Danielopol: Totusi, faptul păstrării in căsatorie de catre sotie a cetăteniei de origine nu poate veni să opereze despărtirea unui cămin in imprejurarea unei dezmembrari de teritorii.
Dl. Borisov: Da, atunci cum explicati ca vreti mereu să faceti exceptii pentru sotille germanilor internti in lagăre, sub pretextul că ele sunt romance? Nu avem si noi dreptui să aparăm interesele femeilor sovietice?
Dl. Danielopol: Este cu totui altceva.
Dl. Borisov: Apoi sunt prea multe căsătorii fictive. Noi stim că fete de 18 ani s-au casătorit cu batrani de 70 de ani. Apoi, să ne spună dl. Danielopol daca Rusia sovietică are măsuri de aparare impotriva căsătoriilor fictive. Statul venind să se interpună cu un control sever cand este stare de răboi. Parcă in legislatia anglo-saxona este asa ceva... Nu?
Dl. Danielopol: Legislatia anglo-saxonă prevede un control al căsătoriilor cu strainii in timp de război. Aceasta nu inseamnă că se despart familii constituite prin căsătorii reale.
Dl. Borisov: Noi vom sta de vorbă cu fiecare femeie si vom dispune de la caz la caz. Privim cu neincredere tot ceea ce ni se prezintă, căci am fost foarte des indusi in eroare.
Dl. Ciuntu: Sa presupunern ca guvernul primeste formula d-lui colonel Borisov. Prevad că vor fugi si se vor ascunde foarte multi. Cum se va face identificarea unui Gheorghe
Georgescu, de pilda? Vom cadea, deci, in infractiune imediat pentru neexecutarea ordinelor.
Dl. coL Borisov: Eu raspund că polita trebuie să stie, să aibă cunostintă de toate persoanele care au venit din teritoriile sovietice. De exemplu, într-o localitate sunt 2000 de locuitori
si iată ca survine al 2001-lea. Politia ne sesizeaza imediat cand il inscrie, intrebandu-l de unde vine.
Dl. Ciuntu: Eu va garantez că desi am lipsit patru ani la Moscova, politia noastră habar n-are unde am fost si cat am lipsit.
Dl. Borisov: Ba stie toată lumea. Si noi stim.
Dl. Ciuntu: Eu nu pot accepta formula dvs. Eu am datoria să-mi apăr cetătenii, oricat de păcătosi ar fi ei.
Dl. Borisov: In privinta celor păcătosi, nici noi nu vrem sa dăm curs cererilor de repatriere unora care nu au nici un drept. De exemplu, zilele trecute am primit cereri de la detinuti care
facuseră acte false si care voiau să scape din închisoare pentru a veni în URSS. Actele erau asa de bine falsificate, incat la prima vedere ai fi zis ca ele sunt adevărate. Totusi, întrebandu-i unde au stat, in ce oras, care erau vecinii lor de casa, unde au facut scoala, i-am descoperit ca minteau. Am dat dispozitie atunci să ramână in inchisoare. De altfel, noi am spus magistratului ca dacă ei, totusi, mentin ca actele lor sunt bune, sa li se aplice dubla pedeapsa in cazul in care noi, continuand cercetările, vom dovedi ca ele sunt, cu toate acestea, false. Nici unul nu a insistat. Vedeti, guvernul sovietic nu face abuzuri.
Dl. Ciuntu: De asta vrem să fim convingi si noi.
Dl. Borisov: Numai juristii au incurcat treaba.
Dl. Demetrescu: Chiar dacă nu ar fi fost juristi care să fi examinat chestiunea, eu as fi discutat la fel.

Sedinta s-a ridicat la orele 14.30.


Notele apartin lui Mihai Pelin (revista Curentul, nr. 6001/ianuarie-februarie 1990).

1 Stenograma, care provine din Arhivele Statului, a fost publicata de Mihai Pelin in Curentul, nr. 6001/1990 - nota L.V.
2 Edmond Ciuntu, primul ministru plenipotentiar al României in Rusia sovietică, dupa restabilirea relatiilor diplomatice între cele doua tari.
3 Mihai Demetrescu (Poli)
4 Convorbirea a avut loc în interregnul dintre abandonarea puterii de către generalul Nicolae Rădescu şi instalarea guvernului Petru Groza.
5 Un decret samavolnic, in virtutea căruia orice basarabean sau bucovinean, oriunde s-ar fi aflat atunci, era considerat cetătean sovietic şi supus legilor şi dispozitiilor statului sovietic.
6 In 1940, când sovieticii au invadat Basarabia si Bucovina de nord, circa 40.0000 de locuitori din aceste teritorii s-au refugiat în România. In 1944, cifra refugiatilor din aceeasi categorie a depăsit
300.000. Un singur an de ocupatie sovietică, din iunie 1940 până in iulie 1941, i-a Iămurit pe basarabeni si bucovineni cât de avantajoase pentru om si umanitate sunt virtutile comunismului.
7 Efectivele normale ale politiei si jandarmeriei române au fost reduse ca urmare a ordinelor Comisiei Aliate (sovietice) de Control. Intre altele, masura avea în vedere netezirea accesului abuziv al comunistilor la putere.
8 Stranie situatie, în care un evreu, nurnai pentru că se afla in situatia de a apăra un punct de vedere sovietic, era capabil să-si bată joc si de religia etniei sale...

Sursa: www.gid-romania.com

REZULTATE EXIT-POLL BASARABIA SI REPARTIZAREA MANDATELOR

Potrivit exit poll-ului realizat la iesirea de la urne de catre Institutului de Politici Publice, ordinea procentelor obtinute de partidele participante la alegerile parlamentare din R.Moldova este urmatoarea:

PCRM 41, 7%

PLDM 17,4%

PL 16%

PDM 12,5%

AMN 8,1%

Exit-poll: Mandate de deputat: PCRM 45, PLDM 19, PL 16, PDM 10, AMN 8

Eşantion: 200 de secţii de votare din Basarabia. Au fost intervievaţi 17 385 de alegători către orele 19:00.

Eroarea maximă a sondajului este de 2%.
Sursa: www.ziua.ro
Unimedia