Rep.: Domnule presedinte, pe ce cale se indreapta R. Moldova dupa evacuarea democratica de la putere a regimului Voronin?
Mihai Ghimpu: Cred ca pe calea cea buna. Cetatenii R. Moldova, constienti de viata pe care o traiesc si de problemele pe care le avem, si-au dorit demult aceasta schimbare; cu ajutorul lor s-a produs aceasta schimbare care sa duca la integrarea europeana, democratizarea institutiilor statului, combaterea saraciei, a coruptiei – adica dezvoltarea valorilor si condamnarea si distrugerea a tot ceea ce a fost promovat de catre guvernarea comunista - interesul meschin in afaceri, economia monopolizata.
Trebuie sa construim o mica Europa la noi acasa
Rep.: Ce schimbari majore se intentioneaza in domeniul politic, economic, social?
M.G.: Tot ceea ce tine de standardele europene, fiindca noi suntem constienti ca, daca nu vom schimba lucrurile, nu vom face reforme in toate domeniile – in invatamant, medicina, economie, politica sociala - atunci nu avem sanse sa mergem inainte. Drumul va fi greu, dar, prin sustinerea Fondului Monetar, a Bancii Mondiale, a Uniunii Europene, aceste lucruri se pot intampla numai daca vom construi o mica Europa la noi acasa. Scopul suprem al „Aliantei pentru Integrarea Europeana“ este aderarea republicii la UE, iar aceasta se poate intampla numai in urma promovarii reformelor - economie libera, concurentiala, fara de care nu putem sa ne dezvoltam ca stat - cu pensii, cu salarii bune, cu viata decenta, cu o presa libera, justitie independenta, fara de care nu putem sa traim nici noi, si nici nu putem obtine capital strain, fara de care nu putem dezvolta economia - totul se invarte in jurul democratizarii statului. Numai in urma acestor procese putem avea sustinerea internationala si schimba statutul de la “stat aflat in vecinatatea UE” cu “stat asociat”, care, la randul sau, duce la integrarea R. Moldova in UE.
Rep.: Ce sanse pot aparea in solutionarea diferendului transnistrean?
M.G.: Sanse eu cred ca sunt. Depinde de noi, de cei care suntem la guvernare. E clar ca mai mult depinde de Federatia Rusa, iar acest lucru l-am inteles si la intalnirea cu presedintele Medvedev. I-am zis eu presedintelui rus ca noi suntem pentru solutionarea diferendului in baza unui dialog, pe cale pasnica, dar, din pacate, acest dialog dureaza cam mult, din 1992 - de 17 ani! – si nu avem nici un rezultat. Ba, din contra, se intareste pozitia lui Smirnov si nu e bine daca Smirnov este si va ramane cel care decide. Teritoriul este al R. Moldova, este o problema interna, a noastra, iar Rusia, daca e interesata in solutionarea acestui conflict, atunci trebuie sa intreprinda masurile necesare pentru unirea acestor doua maluri. Eu sunt ist din doua puncte de vedere: cetatenii din stanga Nistrului sunt in majoritate pentru existenta unui singur stat si asteapta aceasta zi, depinde si de pozitia UE, a SUA - noi speram ca vor avea o pozitie mai transanta fata de aceasta problema. Speram ca va veni ziua cand vom rezolva problema. Alta cale nu exista. Ar mai fi o cale – daca noi am democratiza republica si ar incepe sa functioneze economia, am ridica nivelul de trai, am oferi posibilitatea cetatenilor sa vada, prin comparatie, unde merita sa locuiesti. Urmeaza sa incepem negocierile, sa inceapa sa functioneze formatul 5+2. R. Moldova nu trebuie sa sufere din cauza relatiilor dintre Federatia Rusa si NATO. Este problema lor. Cetatenii R.Moldova vor reunificarea celor doua maluri ale Nistrului. De altfel, Federatia Rusa a recunoscut independenta R. Moldova in cadrul acestor hotare.
Rep.: Cum vor evolua relatiile cu Rusia si Ucraina?
M.G.: Nu ar trebui ca piata Federatiei Ruse si piata noastra sa depinda de problemele politice pe care le avem intre noi. Pietele trebuie sa fie libere, asa cum oamenii de afaceri vand in R. Moldova liber ce vor si cat vor, asa trebuie sa fie piata si pentru noi. Cu Ucraina nu vad aici probleme. Avem unele chestiuni nerezolvate, dar asta cred ca a depins nu numai de Ucraina, ci si de conducerea comunista. Ucraina era buna doar cand era nevoie sa te salveze dintr-o situatie de criza energetica sau de gaze. In rest, nu prea a fost corecta atitudinea noastra fata de ei. Putem sa colaboram, sa deschidem pietele si pentru ai nostri, si pentru ai lor. Noi avem teren de investitii si pentru ucraineni, si pentru rusi, belorusi, si invers, suntem vecini si nu stiu de ce nu am colabora foarte bine, de ce sa cautam peste mari piata de desfacere, cand o avem alaturi.
Unii politicieni din CSI gandesc ca pe vremea URSS
Rep.: Dar relatiile cu CSI, pe de o parte, si cu UE, pe de alta parte, cum vor evolua?
M.G.: Pe moment, suntem in vecinatatea UE. Noi nu avem nici statut de stat asociat, ceea ce inseamna o pornire de integrare in UE. CSI este o organizatie care, pe moment, nu ne incurca sa democratizam R. Moldova. Cu atat mai mult, cu cat noi suntem membri ai acestei organizatii, doar in blocul economic si relatii economice ne dorim cu toate statele, uniunile si asociatiile. Daca va veni ziua cand va trebui sa alegem intre CSI si UE, eu sunt sigur ca cetatenii vor alege UE, fiindca sondajele ne arata ca pentru integrarea in UE se pronunta 70%. Pacat ca problemele pe care le avem noi nu sunt discutate si rezolvate de aceasta Comunitate a Statelor Independente. Cu toate ca acest CSI este un bloc economic, s-au adoptat rezolutii, acorduri cu tenta politica. Va spun sincer ca acest lucru m-a ingrijorat, intrucat multe s-au schimbat in acesti ani, dar unii politicieni vad lucrurile ca pe timpul Uniunii Sovietice, ceea ce nu este corect. Vom mai vedea ce se va intampla, depinde si de noi, dar e greu de spus daca aceasta organizatie are menirea de a contribui la solutionarea problemelor pe care le are fiecare stat-membru. Mie mi se pare ca aici interesele sunt cu totul de alt gen.
Relatiile dintre frati sunt totdeauna mai apropiate
Rep.: Care ar fi fagasul normal de relatii intre R. Moldova si Romania?
M.G.: Eu consider deja ca noi am revenit la relatii de normalitate, pe care le-am avut in primii ani de independenta a R. Moldova. Romania nu este pentru noi un stat vecin. Romania pentru noi este un stat unde se vorbeste aceeasi limba, unde avem aceeasi cultura, aceeasi istorie, aceeasi identitate si nu cred ca supar pe cineva cand vorbim de relatii foarte bune cu Romania. Asta nu inseamna ca suntem impotriva unor relatii cu Federatia Rusa sau cu altcineva. Relatii cu oameni straini trebuie sa ai, dar intotdeauna relatiile dintre frati sunt mai apropiate, si eu cred ca fiecare om sanatos la minte intelege lucrul asta. Pacat ca nu au inteles toti cei care ne-au condus pana acum si au incercat sa gaseasca dusmanul in Romania. Imi cer scuze pentru insulta adusa Romaniei din partea vechii conduceri, fiindca, asa cum au procedat ei, i-au insultat pe cetatenii romani si Romania, ca stat. Imi pare rau si sper ca nu se va mai intampla, iar cetatenii nu vor mai vota in fruntea statului oameni care nu stiu sa pretuiasca relatiile dintre oameni, dintre state, care nu-si recunosc propria limba, cultura si istorie. Perioada aceasta sper ca a ramas in trecut.
Rep.: Care sunt principalele dificultati si ce atuuri are noua guvernare democratica de la Chisinau?
M.G.: Criza social-economica, deficitul bugetar, institutii si structuri ale statului politizate, comunizate, corupte, pe de o parte; pe de o alta parte, cetateni saraci, indiferent de nationalitate, cu pensii si salarii mici, cu lipsa unei perspective asupra zilei de maine, tineret care nu-si gaseste un loc de munca, un viitor, o viata aici – astea sunt principalele probleme care necesita solutii. Lucrurile merg atat de rau la noi, incat trebuie sa schimbam ce se poate schimba astazi, fiindca maine va fi tarziu. De aceea, indiferent de situatia in care ne aflam, noi, partidele componente ale Aliantei pentru Integrarea Europeana, ne-am asumat sarcina de a schimba radical R. Moldova. Va fi greu, dureros, vom fi huiduiti, un timp va trebui sa facem reforme dureroase, insa alta cale nu avem. Daca lasam sa continue lucrurile asa, inseamna ca R. Moldova va ramane doar cu pensionari care nu mai pot misca, ceilalti vor pleca, iar un stat nu poate exista fara cetateni.
Comunistii vor vota presedintele propus de Alianta
Rep.: Ce planuri de rezerva are actuala guvernare pentru a evita eventualele alegeri parlamentare anticipate in cazul in care comunistii nu vor sustine candidatura Aliantei?
M.G.: Daca nu vor vota, alegerile anticipate sunt obligatorii. Constitutia ma obliga sa dizolv Parlamentul, dar nu precizeaza cand. Dar eu nu cred ca vom ajunge la alegeri anticipate, pentru ca nu este nici in interesul comunistilor. Faptul ca va pierde R. Moldova este cert, se va intrerupe procesul pe care l-am inceput noi, si, in loc sa ne ocupam de dezvoltarea economiei, de reforme, iar trebuie sa intram in batalii politice. Comunistii nu au de ce spera la un nou scrutin, care sa-i aduca din nou la putere. Au refuzat sa deschida sectii de votare sau sa ofere dreptul cetatenilor aflati in afara de a participa la alegeri. Noi nu vom face ca ei. Constitutia ne obliga sa cream conditii pentru toti cetatenii si vom face acest lucru. Vom modifica si Codul Electoral, iar comunistii nu au de ce sa se bucure. Cunoastem rezultatele alegerilor din 5 aprilie si din 29 iulie, cand 92% din cetatenii aflati in afara au votat pentru partidele Aliantei. Atunci, care este sensul alegerilor anticipate? Doar pierderea mai multor mandate? Daca acum au 48 de mandate, ar putea sa piarda jumatate. Daca sunt asa cum declara ei - mai patrioti ca noi - atunci trebuie sa constientizeze ca nu putem sta permanent in campanie electorala, cand ne aflam intr-o criza profunda, provocata anume de ei, care au neglijat-o si au ascuns-o. Eu sunt convins ca presedintele va fi ales si ca vom continua sa reformam republica, pentru ca oamenii sa simta o stabilitate politica, economica si sociala.
A consemnat Lucia Beiu, Inforusia
Sursa: GARDIANUL
Interviu in exclusivitate cu Mihai Ghimpu, presedintele interimar al R. Moldova, care cere iertare poporului roman pentru insultele fostului regim
Ultimul dinozaur din Europa a plecat. Voronin si-a dat demisia la televizor. Oare ce ne mai asteapta? Suntem cu ochii pe ei!
Vladimir Voronin a transmis poporului privitor la televiziunea publica “Moldova 1” ca se retrage din functia de sef al statului. “Parasesc postul de presedinte si trec cu toata echipa mea in opozitie. Cedez puterea oponentilor mei, fara tragere de inima si fara increderea ca ei sunt capabili sa conduca tara! Nu cred ca politicienii, care sunt uniti doar de emotii de negare a identitatii propriei tari si (de) dorinta de a-si imparti fotolii puterii (adica Alianta pentru Integrare Europeana), sunt capabili sa propuna societatii un program eficient de guvernare. Nu cred nici in abilitatile lor de a fi o echipa unita, care sa conduca tara si care sa se bazeze pe adevaratele noastre interese nationale, nu pe propriile lor interese. Nu cunosc experiente pozitive de guvernare, in care conducatorii isi doresc lichidarea tarii. Comunistii vor ramane alaturi de compatrioti, chiar daca in alta calitate. Dar sunt convins ca vremurile fauririi vor reveni pe pamantul moldovenesc. Nici nu poate fi altfel”. Deputatul comunist si general Vladimir Turcan avertizase ca Voronin isi va da demisia nu in fata Parlamentului, cum era legal, ci “exact ca si in cazul Zinaidei Grecianii, care si-a facut publica demisia”. Turcan vrea alegeri anticipate, Mark Tkaciuk nici nu doreste sa auda. “Noi nu avem nici un interes si nu vedem nici un motiv pentru care am vota un candidat al Aliantei la functia de sef de stat”, s-a contrazis Tkaciuk care tot nu crede ca Alianta exista. Dovada - crede domnia sa – ar fi faptul ca fiecare partid si-a desemnat cate un vicepresedinte al Parlamentului pentru eventualitatea ca Alianta se sparge. El sustine ca Partidul Comunistilor nu poate dialoga cu “Cei patru” fiindca “unii pledeaza pentru aderarea la NATO, altii pentru unirea cu Romania”. Altceva era daca militau pentru unirea cu Rusia.
Sarbatoare in Basarabia
“Astazi o sa sarbatoreasca toata tara. Voronin a trebuit sa vina sa-si prezinte demisia in Parlament. Dar asa, a procedat ca un vagabond, exact cum a procedat si Guvernul”, a spus Serafim Urechean, prim-vicepresedinte. Vlad Filat, presedintele PLDM, s-a aratat mai pacifist: “Voronin va ramane un simplu deputat. Nu-i va reveni nici o functie de presedinte sau secretar de comisie. Ii doresc o pensie linistita”. Fiind nominalizat pentru functia de premier, el a anuntat ca prioritatile Guvernului vor fi reformele economice, anularea vizelor pentru cetatenii romani si acordul privind micul trafic de frontiera. Vlad Filat crede ca Voronin avea libertatea sa-si dea demisia oriunde. Adica putea sa mearga si la Kremlin in acelasi scop. Militianul trebuia sa decida pana la 14 septembrie, ultima zi in care mai putea opta pentru functia de presedinte vremelnic sau pentru fotoliul de deputat. El a condus Republica Molotov incepand cu anul 2001 ca un sef de clan mafiot. Va trebui acum sa raspunda in fata legii pentru crimele comise. Deocamdata, Parlamentul nou-ales a tinut un minut de reculegere pentru mortii din… 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii.
Conform Constitutiei, pana la alegerea unui nou presedinte in cadrul Legistaltivului, interimatul functiei prezidentiale este asigurat de catre presedintele Parlamentului, adica Mihai Ghimpu. “Urmeaza sa formam rapid un nou Guvern, deoarece Guvernul Grecianii si-a anuntat demisia in mod miseleste si a lasat tara in haos”, a subliniat Vlad Filat.
Imperialii rusi si “masochismul lingvistic”
“Lasam succesorilor nostri pace si stabilitate pe Nistru (!), increderea societatii in ziua de maine si intelegere interetnica”, spunea Voronin in discursul de adio politic. Despre ce pace poate fi vorba in relatia lui Voronin cu Igor Smirnov, care nu i-a dat voie nici sa vina la inmormantarea mamei? Peste Nistru, domneste in adevaratul sens al cuvantului ultima enclava condusa de mafia rusa, care, desi formeaza o minoritate oarecare, este intoleranta fata de drepturile elementare ale romanilor din Transnistria. Cu ani in urma, marele lingvist de renume mondial Eugeniu Coseriu punea intr-o ecuatie fireasca relatia cu minoritatea mercenarilor rusi de la Tiraspol, o adunatura de criminali sustinuti de Moscova: “Nu pot fi tolerant cu o comunitate, care fiind minoritara în tara mea, pretinde totuşi sa aiba în toate domeniile toate drepturile majoritatii, sa ocupe functii de stat, sa faca parte pe picior de egalitate din administratia şi Guvernul Tarii etc., vorbind peste tot numai propria ei limba şi necunoscand limba majoritatii. Nu poti şi nu se cuvine sa fii tolerant cu o minoritate, în acest sens neleala, care nu numai ca nu vrea sa se integreze, dar – poate fara sa-şi dea bine seama de asta – vrea, în fond, sa te integreze ea pe tine, deoarece, ramanand ea însaşi monolingva, te constrînge pe tine sa devii bilingv; sa înveti în limba ei, ca sa te întelegi cu ea. Sau, mai corect, daca cineva locuieşte de treizeci de ani în tara mea şi nu s-a straduit catuşi de putin sa-mi învete limba, fiindca e convins s-o învat eu pe a lui, sau daca cineva vine în tara mea ca domn şi stapan colonial şi pretinde, direct sau indirect, sa-mi impuna limba lui, nu mai pot fi tolerant. Nu-i cer, se întelege, nici în acest caz, minoritatii sa învete limba mea parasindu-şi-o pe a ei, fiindca asta ar însemna sa fiu şovinist; dar îi cer sa învete şi limba mea, daca vrea sa participe ca egal în viata publica a Tarii. Pot şi am datoria morala sa fiu tolerant cu minoritarii de buna-credinta şi toleranti, nu însa cu o minoritate imperialista şi intoleranta care pretinde sa impuna limba ei populatiei baştinaşe şi majoritare. A fi tolerant, repet, nu înseamna a accepta pasiv intoleranta lingvistica a altora şi nu înseamna a se supune în mod servil imperialismului şi colonialismului lingvistic. Aceasta n-ar mai fi toleranta, ci masochism lingvistic” (Eugeniu Coşeriu, Alteritate, toleranta şi masochism. Dialog cu un elev despre politica şi etica lingvistica // RLSL, 1997, nr. 3). Aceste ganduri firesti apartin savantului Eugeniu Coseriu (27 iulie 1921-7 septembrie 2002), fondatorul Scolii de Lingvistica de la Tübingen.
