Vladimir Voronin a transmis poporului privitor la televiziunea publica “Moldova 1” ca se retrage din functia de sef al statului. “Parasesc postul de presedinte si trec cu toata echipa mea in opozitie. Cedez puterea oponentilor mei, fara tragere de inima si fara increderea ca ei sunt capabili sa conduca tara! Nu cred ca politicienii, care sunt uniti doar de emotii de negare a identitatii propriei tari si (de) dorinta de a-si imparti fotolii puterii (adica Alianta pentru Integrare Europeana), sunt capabili sa propuna societatii un program eficient de guvernare. Nu cred nici in abilitatile lor de a fi o echipa unita, care sa conduca tara si care sa se bazeze pe adevaratele noastre interese nationale, nu pe propriile lor interese. Nu cunosc experiente pozitive de guvernare, in care conducatorii isi doresc lichidarea tarii. Comunistii vor ramane alaturi de compatrioti, chiar daca in alta calitate. Dar sunt convins ca vremurile fauririi vor reveni pe pamantul moldovenesc. Nici nu poate fi altfel”. Deputatul comunist si general Vladimir Turcan avertizase ca Voronin isi va da demisia nu in fata Parlamentului, cum era legal, ci “exact ca si in cazul Zinaidei Grecianii, care si-a facut publica demisia”. Turcan vrea alegeri anticipate, Mark Tkaciuk nici nu doreste sa auda. “Noi nu avem nici un interes si nu vedem nici un motiv pentru care am vota un candidat al Aliantei la functia de sef de stat”, s-a contrazis Tkaciuk care tot nu crede ca Alianta exista. Dovada - crede domnia sa – ar fi faptul ca fiecare partid si-a desemnat cate un vicepresedinte al Parlamentului pentru eventualitatea ca Alianta se sparge. El sustine ca Partidul Comunistilor nu poate dialoga cu “Cei patru” fiindca “unii pledeaza pentru aderarea la NATO, altii pentru unirea cu Romania”. Altceva era daca militau pentru unirea cu Rusia.
Sarbatoare in Basarabia
“Astazi o sa sarbatoreasca toata tara. Voronin a trebuit sa vina sa-si prezinte demisia in Parlament. Dar asa, a procedat ca un vagabond, exact cum a procedat si Guvernul”, a spus Serafim Urechean, prim-vicepresedinte. Vlad Filat, presedintele PLDM, s-a aratat mai pacifist: “Voronin va ramane un simplu deputat. Nu-i va reveni nici o functie de presedinte sau secretar de comisie. Ii doresc o pensie linistita”. Fiind nominalizat pentru functia de premier, el a anuntat ca prioritatile Guvernului vor fi reformele economice, anularea vizelor pentru cetatenii romani si acordul privind micul trafic de frontiera. Vlad Filat crede ca Voronin avea libertatea sa-si dea demisia oriunde. Adica putea sa mearga si la Kremlin in acelasi scop. Militianul trebuia sa decida pana la 14 septembrie, ultima zi in care mai putea opta pentru functia de presedinte vremelnic sau pentru fotoliul de deputat. El a condus Republica Molotov incepand cu anul 2001 ca un sef de clan mafiot. Va trebui acum sa raspunda in fata legii pentru crimele comise. Deocamdata, Parlamentul nou-ales a tinut un minut de reculegere pentru mortii din… 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii.
Conform Constitutiei, pana la alegerea unui nou presedinte in cadrul Legistaltivului, interimatul functiei prezidentiale este asigurat de catre presedintele Parlamentului, adica Mihai Ghimpu. “Urmeaza sa formam rapid un nou Guvern, deoarece Guvernul Grecianii si-a anuntat demisia in mod miseleste si a lasat tara in haos”, a subliniat Vlad Filat.
Imperialii rusi si “masochismul lingvistic”
“Lasam succesorilor nostri pace si stabilitate pe Nistru (!), increderea societatii in ziua de maine si intelegere interetnica”, spunea Voronin in discursul de adio politic. Despre ce pace poate fi vorba in relatia lui Voronin cu Igor Smirnov, care nu i-a dat voie nici sa vina la inmormantarea mamei? Peste Nistru, domneste in adevaratul sens al cuvantului ultima enclava condusa de mafia rusa, care, desi formeaza o minoritate oarecare, este intoleranta fata de drepturile elementare ale romanilor din Transnistria. Cu ani in urma, marele lingvist de renume mondial Eugeniu Coseriu punea intr-o ecuatie fireasca relatia cu minoritatea mercenarilor rusi de la Tiraspol, o adunatura de criminali sustinuti de Moscova: “Nu pot fi tolerant cu o comunitate, care fiind minoritara în tara mea, pretinde totuşi sa aiba în toate domeniile toate drepturile majoritatii, sa ocupe functii de stat, sa faca parte pe picior de egalitate din administratia şi Guvernul Tarii etc., vorbind peste tot numai propria ei limba şi necunoscand limba majoritatii. Nu poti şi nu se cuvine sa fii tolerant cu o minoritate, în acest sens neleala, care nu numai ca nu vrea sa se integreze, dar – poate fara sa-şi dea bine seama de asta – vrea, în fond, sa te integreze ea pe tine, deoarece, ramanand ea însaşi monolingva, te constrînge pe tine sa devii bilingv; sa înveti în limba ei, ca sa te întelegi cu ea. Sau, mai corect, daca cineva locuieşte de treizeci de ani în tara mea şi nu s-a straduit catuşi de putin sa-mi învete limba, fiindca e convins s-o învat eu pe a lui, sau daca cineva vine în tara mea ca domn şi stapan colonial şi pretinde, direct sau indirect, sa-mi impuna limba lui, nu mai pot fi tolerant. Nu-i cer, se întelege, nici în acest caz, minoritatii sa învete limba mea parasindu-şi-o pe a ei, fiindca asta ar însemna sa fiu şovinist; dar îi cer sa învete şi limba mea, daca vrea sa participe ca egal în viata publica a Tarii. Pot şi am datoria morala sa fiu tolerant cu minoritarii de buna-credinta şi toleranti, nu însa cu o minoritate imperialista şi intoleranta care pretinde sa impuna limba ei populatiei baştinaşe şi majoritare. A fi tolerant, repet, nu înseamna a accepta pasiv intoleranta lingvistica a altora şi nu înseamna a se supune în mod servil imperialismului şi colonialismului lingvistic. Aceasta n-ar mai fi toleranta, ci masochism lingvistic” (Eugeniu Coşeriu, Alteritate, toleranta şi masochism. Dialog cu un elev despre politica şi etica lingvistica // RLSL, 1997, nr. 3). Aceste ganduri firesti apartin savantului Eugeniu Coseriu (27 iulie 1921-7 septembrie 2002), fondatorul Scolii de Lingvistica de la Tübingen.
Pariuri sportive Germania: Top Siteuri & Case de pariuri 2024
Acum o săptămână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu