Analisti rusi: Noua conducere de la Chisinau nu va reusi unirea cu Romania si nici nu va obtine aderarea Moldovei la UE

Mai multi experti rusi considera ca schimbarea de putere de la Chisinau nu va reusi sa apropie Republica Moldova de structurile occidentale, NATO si UE, potrivit unui articol publicat vineri in ziarul rusesc Pravda. Intr-un interviu pentru publicatia rusa Pravda, expertii rusi si-au expus viziunea despre viitorul Republicii Moldova, in conditiile in care presedintele moldovean in exercitiu Vladimir Voronin a demisionat, iar Parlamentul de la Chisinau l-a investit pe seful legislativului Mihai Ghimpu in functia de presedinte interimar. Astfel, expertul rus de la Institutul Europei din cadrul Academiei de Ştiinte din Rusia, Serghei Fiodorov, scoate in prim plan cauzele situatiei create, scrie Pravda. "In Republica Moldova o parte din elita politica isi construieste pozitia pe integrarea in UE. Aceasta considera ca in cazul in care tara lor se va integra in UE, printr-un mod sau altul, inclusiv prin unificarea cu Romania, Republica Moldova va trai mai bine. Si ca acest lucru ar fi devenit de mult realitate daca nu era sub 'jugul Rusiei'", potrivit lui Fiodorov. Insa astfel de asteptari sunt eronate, continua expertul. "Intr-un viitor apropiat ei nu vor reusi sa realizeze acesta dorinta si nu este suficient doar faptul ca aspira sa devina parte a Europei", mai spune el.
In prezent, UE nu poate 'asimila' unele state din Europa de Est si zona baltica si nu are nevoie de alte teritorii slab dezvoltate, cu un nivel de viata scazut, unde va fi nevoie de alocarea de resurse colosale. Şi nu cred ca dorinta de unificare cu Romania este realizabila", spune expertul rus. "Cel mai probabil realizarea acestui fapt nu-l va permite insasi UE. In acelasi timp, Republica Moldova nu va inceta sa fie obiectul de concurenta intre Rusia si Occident. Pentru ultimul nu este convenabil ca Moscova sa-si intareasca aici (in R. Moldova n.r.) influenta. Si evident, UE va merge pe calea crearii din R. Moldova a unei zone limitrofe, adica a unui stat limitrof, care trebuie sa devina o bariera intre Occident si Rusia", adauga Fiodorov. De exemplu, continua el, Chisinaul poate sa primeasca de la Bruxelles statutul de patener privelegiat in cadrul Politicii de buna vecinatate. "In ceea ce priveste faptul ca, in prezent, in Republica Moldova s-au consolidat fortele nationaliste, pe viitor acest lucru poate genera incordare in relatia cu Rusia. Mai ales daca luam in considerare problema nerezolvata a Transnistriei. Pe de o parte, cel mai probabil, si Rusia si Occidentul isi vor mentine sferele de interes pentru multi ani de acum inainte (in R. Moldova n.r.). Pe de alta parte, este putin posibil ca Occidentul sa duca la agravarea intentionata a acestei probleme. Deocamdata (Occidentul n.r.) nu are nevoie de conflicte in Europa. Mai ales ca Rusia a reusit, pe parcursul anilor, sa reglementeze dialogul dintre parti, si chiar noua conducere a tarii intelege ca agravarea situatiei nu va da niciun rezultat", a adaugat el. La randul sau, directorul adjunct de la Institutul statelor CSI, Vladimir Jahirin, compara situatia din R. Moldova cu cea din Ucraina. "Si acolo unele forte politice vor ca Ucraina sa devina parte a Occidentului, sa adere la NATO si UE. Insa aceste sperante sunt premature. (...) Aderarea in structurile occidentale, dupa cum arata practica, nu reprezinta un panaceu. Au intrat in UE si NATO statele baltice. Şi ce a fost mai departe? Traiul lor nu s-a imbunatatit. In ceea ce priveste situatia interna din R. Moldova, aceasta inca este neclara. Si deocamdata nu putem spune ca nationalistii au castigat. In scurt timp, Parlamentul de la Chisinau va alege presedintele si aceste alegeri vor stabili cine este invingatorul. Cel mai probabil, influenta comunistilor va scadea treptat si se vor intari centristii lui Lupu", estimeaza directorul adjunct de la Institutul statelor CSI, Vladimir Jahirin.

Ziua Online