Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.
Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să inainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.
Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.
E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decît nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.
Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.
De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.
Fără îndoială această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă. Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român.
De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea românismului se iau fără de curmare. Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a canta în ziua de Paşti "Hristos a inviat" în româneşte.
Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă româneşte, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.
Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română. Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.
Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte, o nenorocire, pentru care nu ne mângâie decât conştiinţa trăiniciei poporului român şi nădejdea de izbândă.
Actualitatea lui Eminescu: România în luptă cu panslavismul
Lumea Rusă contra Europei şi Lumii Ortodoxe. ANALIZA
„Europa este totuşi o ţară nu ortodoxă, este o ţară, să spunem, catolică, o ţară în care majoritatea sunt protestanţi, sunt mai puţini baptişti, dar totuşi sunt, sunt adventişti şi multe alte culte sau chiar şi secte religioase”
mitropolitul Vladimir Cantarean (Patriarhia Moscovei), 01 ianuarie 2011, emisiunea „Acces interzis” , jurnatltv.md
„Умом Россию не понять,/ Аршином общим не измерить: / У ней особенная стать – / В Россию можно только верить.”
Da, prealuminatul ierarh moscovit de la Chişinău şi-a mobilizat toate cunoştinţele despre Europa, ba chiar a vrut să pară ceva mai antieuropean, după moda de ultimă vreme de la Moscova, şi a spus ce şi cât, şi cum l-a dus mintea şi capul, în păsăreasca sa ruso-română: „Europa este totuşi o ţară nu ortodoxă ”! Şi într-un fel poate că şi are dreptate. Europa nu este o ţară ortodoxă, întâi de toate pentru că nu este ţară, iar apoi, pentru că Europa înseamnă mai multe ţări ortodoxe dintr-o dată. Vorba ieşită de pe buzele ierarhului moscovit ne oferă tocmai prilejul să vedem mai jos care sunt aceste ţări ortodoxe şi perfect europene.
Reflexele ruseşti de autoizolare de Europa, ca şi mentalitatea „cetăţii asediate” care au diferenţiat Rusia de restul lumii, de la Ioan cel Groaznic încoace, prezentându-ne Rusia ca pe o ţară specifică (dogma „Sfintei Rusii” – Sviataia Rusi), cu o misiune mântuitoare aparte, ca pe a treia Romă, ca pe salvatoarea lumii şi a creştinătăţii, capătă teren în ultimul timp şi în Republica Moldova. Faptul că mitropolitul Vladimir pune Europa şi Ortodoxia în relaţie de adversitate ireconciliabilă nu este ceva nou. Mitropolitul gândeşte ruseşte şi se exprimă la fel de ruseşte (ţară „nu ortodoxă”!).
Matrioşka rusăConceptul de Lume Rusă, un surogat de concept imperial îmbrăcat în haină ortodoxă peste vechea tunică militară cu carnetul de partid comunist în buzunar, a fost lansată acum câţiva ani de actualul Patriarh al Moscovei, Kirill Gundiaev. Potrivit acestui concept, Lumea Rusă este un complet de matrioşte, în care Rusia este matrioşka mare, Ucraina şi Bielorusia sunt matrioştele medii, iar Republica Moldova este matrioşka cea mai mică.
Cu mintea Rusia nu poate fi-nţeleasă…
Ea confirmă nu atât o realitate vie, cât o altă idee, exprimată artistic de poetul Fiodor Ivanovici Tiutcev şi pe care am ales-o ca unul dintre motto-urile acestui material. Să încercăm o traducere liberă a celebrului catren: „Cu mintea Rusia nu poate fi-nţeleasă / Şi cu măsura altora nu poţi ca s-o măsori: / E prea aparte şi-i aleasă – / Şi doar să crezi în ea se poate uneori.”
Într-o abordare exclusivistă şi reducţionistă, Ortodoxia rusă ne este prezentată drept singura valabilă, viabilă şi, astfel, cu drept de a domina în întreaga Lume Ortodoxă, care, dacă nu este Rusă, atunci nici nu ar avea drept de existenţă… Este adevărat că Rusia este cea mai mare dintre statele de tradiţie ortodoxă, dar aceasta nici pe departe nu înseamnă că Ortodoxia este un apanaj rusesc, că, vorba mitropolitului Vladimir, „Europa nu-i o ţară ortodoxă ”. În opinia multor capete sus-puse de la Moscova, dacă nu este Rusă, Lumea Ortodoxă încetează să mai fie Ortodoxă sau, în cel mai bun caz, îşi pierde calitatea şi nu mai este suficient de Ortodoxă. Şi Roma, şi Bizanţul, şi Ierusalimul s-ar fi mutat deja la Moscova.
Aritmetica Ortodoxiei: 14 minus 1
Să vedem cum stau lucrule în realitate. Lumea Ortodoxă este organizată ca o orchestră simfonică. Ea are aceeaşi învăţătură de credinţă şi tradiţii de trăire diferite. Criteriul etnic pus la baza organizării fiecărei Biserici Locale este, în general, respectat. În lume există 14 Biserici Ortodoxe Locale autocefale, dintre care 4 nu sunt situate geografic în Europa, iar 1 este situată doar parţial pe continentul nostru. Biserici Ortodoxe extraeuropene sunt:
1. Biserica Ortodoxă Greacă (Patriarhia) a Alexandriei, cu jurisdicţie în întreaga Africă. Această Biserică este una de expresie grecească, iar mai nou şi de alte expresii, şi nu trebuie confundată nici u Biserica Coptă şi nici cu Biserica Etiopiană, ambele Biserici precalcedoniene sau, cum sunt impropriu numite, vechi ortodoxe. Patriarhia Alexandriei este condusă de un Patriarh şi Papă a toată Africa. Totuşi, o diasporă a acestei Biserici este prezentă în cuprinsul Uniunii Europene.
2. Biserica Ortodoxă (Patriarhia) a Ierusalimului. Aceasta este de expresie grecească, dar, în (cea mai mare) parte şi de expresie arabă, sub jurisdicţia ei aflându-se toţi creştinii ortodocşi arabi din Israel, Palestina, Iordania şi Muntele Sinai (Egipt).
3. Biserica Ortodoxă (Patriarhia) a Antiohiei şi a tot Răsăritul. Această este o Biserică de expresie arabă cu reşedinţa în Damasc, capitala Siriei şi cu o diasporă importantă în Europa Occidentală
4. Biserica Ortodoxă (Patriarhia) a Georgiei, din Caucazul de Sud, condusă de un Patriarh Catolicos. Un conflict jurisdicţional din regiunile separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud opune Patriarhia Moscovei Bisericii Ortodoxe Georgiene.
A cincea Biserică cu jurisdicţia de bază în Asia este Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Biserică de expresie grecească, care se bucură de întâietatea tradiţională în Lumea Ortodoxă. Totuşi, Patriarhia de Constantinopol are o jurisdicţie teritorială importantă în cuprinsul UE, fiind vorba despre un şir de eparhii din nordul şi estul Greciei şi despre Sfântul Munte Athos. Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol îi este subordonată o Biserică Locală autonomă, ce a Finlandei, care este Biserică de stat alături de cea luterană şi este tratată în ansamblul Ortodoxiei alături de cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale. Precum se ştie, Finlanda este membru al Uniunii Europene şi ortodocşii din această ţară fac parte din Ortodoxia europeană.
Aşadar, mai rămân 9 Biserici Ortodoxe Autocefale. Dintre acestea, 6 aparţin unor naţiuni şi populaţii de tradiţie ortodoxă cuprinse integral sau parţial în interiorul Uniunii Europene, iar altele 2 sunt Biserici din state cu statut oficial de candidate pentru aderarea la UE.
Bisericile autocefale care activează în cuprinsul UE sunt: 1. Biserica Ortodoxă Română (Biserică în simfonie cu statul); 2. Biserica Ortodoxă Elenă (Biserică de stat); 3. Biserica Ortodoxă Bulgară; 4. Biserica Ortodoxă a Ciprului (Biserică de stat); 5. Biserica Ortodoxă a Poloniei; 6. Biserica Ortodoxă a ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei. Toate aceste Biserici îi au sub omoforul lor nu doar pe credincioşii ortodocşi din ţările respective, dar şi pe ortodocşii originari din aceste ţări stabiliţi în diverse state ale UE, în special occidentale.
Bisericile Ortodoxe autocefale din ţările candidate pentru aderarea la UE sunt: 1. Biserica Ortodoxă Sârbă; 2. Biserica Ortodoxă Albaneză.
Singura Biserică Ortodoxă autocefală extracomunitară geografic, prin jurisdicţia sa de bază, este Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei) care ţine sub omoforul său populaţii ruse sau neruse (ucraineni, bieloruşi, români) din Europa, precum şi o diasporă rusească importantă dintre Munţii Ural şi Pacific (Siberia).
Nici Biserica Ortodoxă Rusă nu este însă o Biserică complet în afara UE, dat fiind faptul că aceasta are o importantă diasporă, de mai multe milioane de credincioşi organizaţi în parohii, mănăstiri, eparhii şi mitropolii în diverse ţări ale Uniunii Europene, fie că este vorba de state ex-sovietice ca Estonia, Letonia, Lituania sau de ţări ale Europei centrale, occidentale şi de nord.
Stereotipurile din capul colonelului Cantarean
Aşadar, după ce am văzut tabloul complet al Lumii Ortodoxe, vedem că majoritatea Bisericilor autocefale din aria europeană păstoresc populaţii ale unor state care sunt deja membre ale UE sau au obţinut statutul oficial de candidate la aderare. Şi atunci, despre ce Europă care„este totuşi o ţară nu ortodoxă” ne vorbeşte colonelul Cantarean „al întregii Moldove”? Poate că replica mândrului colonel cu camilafcă albă ar fi că totuşi Biserica Rusă este „mai mare”, „cea mai mare” dintre toate şi, astfel, şi „cea mai dreaptă”, „cea mai ortodoxă” sau „cea mai sfântă”. Dar, când e vorba despre credinţă, numărul nu poate ţine loc de sfinţenie şi nici de adevăr sau realitate istorică. Colonelul „întregii Moldove” uită că, din păcate, Rusia este şi destul de islamică, cu un număr de musulmani între 20 şi 30 de milioane, potrivit afirmaţiilor premierului Putin. Ce mai uită bravul colonel în sutană este că 52% din populaţia Rusiei se declară atee, că doar 2% dintre ruşii declaraţi ortodocşi frecventează biserica şi că, în Europa de la Atlantic la Urali, Rusia este ţara cu cea mai mare rată a avorturilor la mia de femei fertile, precum şi ţara cu cele mai multe persoane dependente de alcool şi de droguri la mia de locuitori. La numărul de alcoolici, toate cele 27 de state membre ale UE, ale Europei „nu ortodoxe” luate împreună nu pot bate Rusia „foarte ortodoxă” şi „foarte sfântă”! Aceasta este realitatea tristă. Şi oricât de mult nu ar avea la inimă Ortodoxia europeană, colonelul Cantarean va trebui să se împace cu gândul că Biserica Rusă din care face parte este doar una dintre cele 14 Biserici autocefale ale noastre, că Patriarhia Moscovei păstoreşte o populaţie aflată într-un cumplit dezastru moral, că majoritatea Bisericilor Ortodoxe sunt perfect europene şi că europenitatea este un element identitar important care îi lipseşte Rusiei în mare parte.
Diabolizarea EuropeiDe ce lansează colonelul „întregii Moldove” până la urmă aberaţiile sale de tipul „Europa este totuşi o ţară nu ortodoxă”? Pentru că mental aparţine spaţiului rusesc şi mai ales părţii sale extraeuropene sau antieuropene. Acest soldat al interesului rusesc în Moldova încearcă inutil, în limitele modestelor sale capacităţi intelectuale, să compromită noţiunea de Europa în ochii moldovenilor. El nu-şi dă seama însă că, de la Sfântul Constantin cel Mare încoace, Lumea Ortodoxă aparţine Europei şi că tocmai acest fapt o face să fie obiectul atacurilor virulente din partea diverselor secularisme şi imperialisme, printre care cel ruso-moscovit este unul de frunte. Nu este deloc întâmplător că patriarhul său, pe care colonelul nostru îl imită stângaci, şi-a făcut o sintagmă predilectă ca „Lumea Rusă” şi fuge ca dracul de tămâie de expresii vechi, cuprinzătoare şi sănătoase ca „Lumea Ortodoxă” şi „Lumea Creştină”. Şi patriarhul, şi colonelul în sutană gândesc simplu: la ce bun o Lume Ortodoxă întreagă, dacă Patriarhia Moscovei nu o poate controla cum i se spune de la Kremlin?
Dumnezeu a vrut să fim europeni
Europenitatea (inclusiv a noastră) nu este nici un viciu, nici un fapt de ocară, nici un merit care să ofere prilej de fală deşartă, ci un dat care există prin voia Celui de Sus, cu care noi nu ne gâlcevim. Colonelul Cantarean ne vrea cât mai aproape (strâns legaţi) de Rusia „foarte ortodoxă” şi cât mai departe de „Europa nu ortodoxă”! Nu aveţi impresia unui daja vu când auziţi ce perle dă pe guşă preaplecatul prieten al lui Pasat? Toate aceste atacuri de astăzi împotriva europenităţii noastre naturale parcă sunt trase la xerox după atacurile aceluiaşi colonel în sutană, de acum două decenii, contra identităţii naturale româneşti a populaţiei majoritare din Republica Moldova. Cum nu i-au folosit la nimic acele atacuri, nu-i vor folosi nici acestea. Aşa se întâmplă când eşti prea lipit cu inima de deşertăciunile lumii acesteia şi crezi în Rusia mai mult decât în Dumnezeu.
O analiza de Vlad Cubreacov – Consilier al Mitropoliei Basarabiei
Sursa: ZiaristiOnline
Viorel Patrichi: “Morcovul” Kremlinului si „biciul” Uniunii Europene
Dacă ziariştii de la Bucureşti, de la Iaşi sau de la Cluj ar fi scris atât de mult despre R. Moldova, cum au procedat jurnaliştii ruşi, dacă politicienii României (cu excepţia preşedintelui Traian Băsescu) s-ar fi preocupat la fel de intens de soarta conaţionalilor noştri de dincolo de Prut, cum o fac “strategii” lui Putin, cu siguranţă că s-ar fi realizat reîntregirea naţională.
Peste delirul de “moldovan” al lui Voronin. Cum ruşii reprezintă doar 5% din populaţia R. Moldova, este uluitor să vezi cele mai mari publicaţii de la Moscova că scriu în prima linie a frontului de pe Nistru pentru o cauză pierdută. Fiindcă lumea se schimbă. Motivaţia economică a românilor, ruşilor, ucrainenilor, găgăuzilor din R. Moldova va fi cu mult mai puternică în următorii ani, decât elanul romantic din 1989-1991 pentru limba şi istoria naţională. A fiecărei etnii. (Mă gândeam uneori dacă nu cumva ar fi oportun, pentru a estompa tensiunile interetnice, nejustificate altfel, Parlamentul de la Chişinău să promoveze o lege pentru reprezentarea automată a tuturor etniilor din R. Moldova, aşa cum se întâmplă în România. Nicio comunitate etnică nu ar mai susţine că este marginalizată, iar confruntarea electorală democratică s-ar derula în cadrul fiecărei comunităţi pentru locurile rezervate în Legislativ…).
Scrie Oxana Nesterova într-un excelent articol tezist din “Ekonomiceskoe Obozrenie” despre frământările politice de la Chişinău:
“Dacă Narîşkin a venit la Chişinău cu morcovul, atunci emisarii UE au venit cu biciul”.
Că “desantul european” nu a venit cu biciul şi nu a ameninţat pe nimeni este o altă chestiune de fineţe. Aşa cum nici România nu a fost forţată să intre în Uniunea Europeană sau în NATO.
Haideţi să vedem cum arată “morcovul” Kremlinului:
“Primul a venit Serghei Narîşkin, şeful Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, care s-a aşezat la masa tratativelor cu comuniştii şi cu democraţii.
Cei de la Moscova nu ascund că sunt extrem de interesaţi în realizarea acestei alianţe. De aceea, la Chişinău, domnul Narîşkin nu a venit cu mâinle goale, ci, aşa cum se spune, cu un pachet de propuneri avantajoase: reducerea preţului la gaz (după 1 ianuarie 2011, în conformitate cu acordul în vigoare, semnat cu Gazprom, R. Moldova va primi gaz la preţuri europene); “undă verde” pentru vinurile şi pentru produsele agricole moldoveneşti pe piaţa rusească; deschiderea porţilor spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan; o rezolvare previzibilă în Transnistria”, spune Oxana noastră cea bine informată.
Buun! Dacă lucrurile stau aşa, atunci se recunoaşte oficial că Moscova a şantajat Chişinăul prin blocarea exporturilor de vinuri, legume şi fructe din mica republică. La fel este folosit şi gazul, pentru a exercita orientarea politică dorită.
Suedezul Carl Bildt, care nu poate fi bănuit că ar fi purtător de cnut nici în coşmarurile lui Voronin, răspunde excelent pentru “EuObserver”:
“Noi nu am oferit Republicii Moldova gaz. De fapt, Suedia stă foarte prost la acest capitol. Apropo, şi Polonia stă la fel de rău. Am luat notă de faptul că şeful administraţiei prezidenţiale ruse a vizitat Moldova cu câteva zile înainte de a veni noi. Dacă e să analizezi de ce are nevoie economia moldovenească, constaţi că are nevoie de un acord profund şi cuprinzător de liber schimb cu UE. Acest acord poate duce, peste o perioadă, la o mai bună dezvoltare a ceea ce este astăzi cea mai săracă ţară din Europa. Nu zic că gazul ieftin este ceva rău, dar economia şi prosperitatea unei ţări nu pot fi construite pe un gaz ieftin.”
În rest, Oxana are surse credibile: ne povesteşte cum a vrut Vlad Filat să-i tragă preşul lui Mihai Ghimpu după ce a aflat rezultatele votului, cum a revenit ulterior după vizita lui Narîşkin şi împarte posturile: “propune oficial Partidului Democrat postul de preşedinte, liberalilor – postul de preşedinte al Parlamentului, iar pentru sine păstrează funcţia de premier”. Marian Lupu vrea însă acum postul de preşedinte al Parlamentului ca să fie şi preşedinte interimar al republicii. “Măcar o leacă, dacî nu sî poati mai mult!” Vlad Filat vrea alegerea preşedintelui de către întregul popor şi i-a reamintit lui Marian Lupu că era de acord recent cu această idee de care uită acum.
Şi ca să ne lămurească el cum se târguieşte puterea pe taraba “de dreapta”, vorbeşte şi Petru Lucinski, că doar şi el a fost în vârful parului: ”Revenim la realitatea tristă moldovenească. În primul rând, plaiul mioritic şi cei 3 ciobănei, care s-au adunat pe altul să-l omoare. Da, este momentul acesta, fiindcă invidia ramâne, asta e mama tuturor contradicţiilor aici la noi. Filat s-a isprăvit bine, fiind premier. Toti partenerii, cum îl numeau, „kamikaze”, ţin minte foarte bine perioada aceea de împărţire a funcţiilor. Discutam cu acelaşi Filat, Diacov. Nimeni nu voia sa se ducă la prim-ministru. Când s-a dovedit că Filat s-a descurcat bine, a devenit gustoasă această bucată de pâine.”
Justă – era să zic partinică – aprecierea! Numai că nu e limpede pe cine să omoare “cei trei ciobănei”. Pe Voronin? Nu cred. Sau poate că este o variantă sovietică a “Mioriţei”, pe care tovarăşul Lucinski a cules-o pe când a interzis literatura de limbă română din Republica Molotov.
Şi de ce să-l omoare? Care să fie miza – « morcovul » Kremlinului sau « cnutul » Uniunii Europene? Sau te pomeneşti că Mihai Ghimpu pune de-o coaliţie cu Voronin? Vorba miliţianului : « Videm noi şini di la şini… după 28 noiembrii… »\
Viorel Patrichi – Ziarist Online
Analiza publicata si de Arena.md
“Mareata Rusie”, o imensa groapa de gunoi a KGB-istilor atei deghizati in “ortodocsi”. Misiunea Kuraev
Misiunea „misionarului” sau ce caută Kuraev în Moldova?
de Vlad Cubreacov
Interesul securiştilor pentru Biserică a sporit vădit în ultima vreme. Securistul nr. 1 din Moldova, Valeriu Pasat, a căzut subit în evlavie şi chiar dacă nu cunoaşte barem Crezul, s-a avântat să apere „bazele Ortodoxiei”, căpătuindu-se, cu această ocazie, cu un partid umanist de împrumut. Mai multe luni la rând, străzile Chişinăului, ale tuturor oraşelor din Republica Moldova şi drumurile naţionale şi raionale au fost împânzite cu panouri scumpe şi de mari dimensiuni cu portretele corifeilor Ortodoxiei: mitropolitul Vladimir Cantarean şi securistul Valeriu Pasat. Acest din urmă fapt a dovedit că şi reciproca e valabilă, adică şi Bisericii i se dă pe gust politica. Patriarhia de la Moscova, prin Departamentul său de Relaţii Externe Bisericeşti, ne-a anunţat că mitropolia sa din Republica Moldova este liberă să susţină orice partid îi pofteşte inima.
Am mai abordat acest subiect. Amintim titlul unui articol relevant de astă-primăvară: Filat + Pasat = Lucinschi. Arătam atunci, cu câteva luni înainte de lansarea oficială a lui Pasat în politică, cine şi cum este implicat în noul proiect şi că marele sforar este Lucinschi, de asemenea, maaare ortodox mare şi cel mai iubit şi mai preţuit, la Bucureşti, dintre basarabeni.
Dacă ar fi să reluăm subiectul, pentru a-l actualiza, acum ar trebui să rectificăm titlul articolului şi să spunem: Filat + Pasat + Kuraev = Lucinschi. Să vedem de ce anume. Şi, foarte pe scurt, cine este noul personaj din garnitură.
Aşadar, Andrei Veaceslavovici Kuraev este diacon în Patriarhia Moscovei. S-a născut la 15 februarie 1963 în Rusia, locuieşte oficial la Moscova. Şi-a petrecut o parte din copilărie la Praga, în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde se aflau în misiune părinţii săi. În anii de şcoală a redactat revista „Ateist”. Şi-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moscova, la catedra de Ateism Ştiinţific din cadrul Facultăţii de Filosofie. A fost botezat în toamna anului 1982, la vârsta de aproape 20 de ani. Cunoaşte limba română, întrucât în perioada sovietică a fost trimis de Patriarhia Moscovei, cu acordul KGB, la studii teologice în România, unde a stat doi ani (asemeni actualului episcop Iustinian Ovcinnikov, fost de Tiraspol, şi trompetei de presă Dmitri Ciubaşenko (decorat de Mihai Ghimpu cu Ordinul Republicii), fost candidat pe listele PLDM, iar acum fruntaş al partidului lui Pasat). A fost o perioadă referent al Patriarhului Alexei al II-lea. Se află în cea mai mare parte a timpului, ca „misionar”, în cuprinsul Patriarhiei Georgiene, mai exact în Abhazia. Este adeptul soluţionării chestiunii cecene prin uz de forţă. A lansat noţiunea de „misiune agresivă” (agressivnoie missionerstvo – în rusă). În ultimul timp, face naveta între Moscova, Bucureşti, Chişinău şi Tiraspol. A conferenţiat la Universitatea Slavonă din Moldova. Este autorul manualului „Bazele culturii ortodoxe” şi un susţinător al proiectului lui Pasat de introducere în şcolile din Republica Moldova a cursului obligatoriu „Bazele Ortodoxiei”. Printre cei pe care îi frecventează se numără: ex-preşedintele Lucinschi, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, premierul Vladimir Filat, mitropolitul Vladimir Cantarean, episcopul Marchel Mihăiescu de la Bălţi, episcopul Sava Volkov de la Tiraspol, preacuviosul între cuvioşi Nicodim Vulpe, supranumit episcopabilul de Orhei, şi, evident, preaortodoxul între ortodocşi Valeriu Pasat şi – cine ar fi crezut? – ministrul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti, Daniel Petru Funeriu (PD-L) (De urmarit! – nota mea). În această listă nu includem, chiar dacă ar fi interesant, persoanele din Abhazia cu care se are de bine diaconul Andrei Kuraev.
Multă lume se tot întreabă de la o vreme, pe bună dreptate: ce caută „misionarul” sub acoperire Kuraev la Chişinău, Bucureşti şi Tiraspol? Care este scopul real şi misiunea acestui „misionar” în Republica Moldova şi în România? Ce mandat îndeplineşte? Cum se leagă pretextele lui misionare de textele pe care ni le serveşte, dar, mai ales, cum se leagă de subtextele şi contextele politice de la noi?
Dedesubturile proiectului din care face parte diaconul Kuraev sunt prea multe încât să putem găsi dintr-o dată răspuns la toate întrebările pe care ni le ridică în faţă. Totuşi, nu doar din curiozitatea intelectuală, ci dată fiind importanţa mizelor acestui proiect, să încercăm să dăm câteva răspunsuri. Pentru aceasta şi pentru a vedea legăturile dintre pretext, text, subtext şi context ne vom servi chiar de spusele „misionarului” nechemat şi de unele păreri deja exprimate de alţi observatori ai fenomenului religios din Republica Moldova la interferenţa lui cu politicul.
La 11 octombrie 2010, diaconul Kuraev ne anunţă pe blogul său că a avut o întâlnire cu premierul Vladimir Filat şi că aceasta a avut loc din iniţiativa premierului. Răspunzând unei replici a scriitorului şi călugărului Savatie Baştovoi, diaconul susţine: „Ei bine, şi anume pentru aceasta m-am întâlnit cu anticomunistul Filat şi la încheierea întâlnirii m-am pronunţat de bine despre Filat. Pentru aceasta l-am apărat pe mitropolitul Vladimir în sprijinul său acordat lui Valeriu Pasat (un alt politician anticomunist) cu ideea sa de predare a „bazelor ortodoxiei”.” Această polemică fusese deschisă pe marginea interviului „Chişinăul şi Tiraspolul ar putea deveni a cincea Romă”, acordat de diaconul Kuraev publicaţiei „Komsomolskaia pravda”.
Polemica „de familie” dintre cei doi clerici ai Patriarhiei Moscovei ne-a servit, pe blogul lui Savatie Baştovoi, informaţii şi consideraţii interesante, pe care vă cerem permisiunea să le cităm integral, de vreme ce stau bine pe temelia adevărului şi sunt susceptibile de obiectivitate. Asta chiar dacă, în alte cazuri, nu subscriem ideilor acestui cleric şi ne-am îngăduit reproşuri în adresa lui.
Iată ce scrie Savatie Baştovoi: „Publicaţia „Nasha Abhazia” îl acuză pe diaconul Andrei Kuraev că ar fi agent al Securităţii ruse, îndeplinind misiuni în republicile care reprezintă un interes deosebit pentru Rusia.
„Amintim că protodiaconul Andrei Kuraev în prezent locuieşte în Abhazia, unde a fost trimis de Universitatea de Stat din Moscova pentru a preda în Universitatea din Abhazia, informează sursa abhază. De aici el se deplasează în republicile care prezintă un interes major pentru structurile de securitate ruseşti. Însăşi aflarea lui Kuraev în teritoriul ocupat al Georgiei fără acordul Bisericii Ortodoxe Georgiene este o încălcare a jurisdicţiei canonice a Bisericii Georgiene, însă Biserica Ortodoxă Rusă se îndreptăţeşte prin faptul că Kuraev nu a fost trimis de ea, ci se află în Abhazia pe linia Universităţii de Stat din Moscova. Cu toate acestea, nu există nici o îndoială că aflarea lui în regiunea ocupată are scopuri mult mai largi, urmărind anexarea ulterioară a regiunii”, conchide sursa abhază.
Situaţia aminteşte scandalul provocat zilele trecute la Chişinău de către misionarul nr. 1 al Patriarhiei Moscovei. Deplasându-se pe axa Moscova-Bucureşti-Chişinău-Tiraspol în scopuri ”private”, cum a declarat pentru presa moldovenească, protodiaconul Kuraev a decis să organizeze, în treacăt, şi o conferinţă la Academia Teologică din Chişinău. Dar mai întâi, pentru a-şi creşte audienţa, el a făcut declaraţii deşucheate la două televiziuni din Moldova, numind mai mulţi preoţi moldoveni ”sectanţi”, ”tâmpiţi”, ”führeri”, provocând prin aceasta un scandal care a sfârşit cu trageri de barbă. De la Chişinău, diaconul moscovit a plecat la Tiraspol, unde presa transnistreană l-a înfăţişat ca pe o jertfă a violenţei Chişinăului asupra unui publicist rus.
Declaraţiile sale în sprijinul unor lideri politici promoscoviţi, făcute în direct, misionarul moscovit le-a prezentat ca fiind conforme eticii bisericeşti, nevăzând în asta un act politic.
Protodiaconul Andrei Kuraev este autorul manualului ”Bazele culturii ortodoxe”, aprobat de Guvernul Federaţiei Ruse pentru a fi predat în şcoli. Misiunea sa în Moldova nu poate fi înţeleasă altfel decât o încercare de a răsturna hotărârea Guvernului Moldovei de a respinge proiectul clonă al lui Valeriu Pasat – ”Bazele Ortodoxiei” – în favoarea obiectului denumit simplu ”Religia”, după modelul român. În declaraţiile sale televizate de la Chişinău, diaconul moscovit a afirmat, în câteva rânduri, că un obiect cu denumirea ”Religia” este strict confesional şi ar putea îndreptăţi refuzul părinţilor de a-l accepta.
Va reuşi oare Kuraev şi cei care sunt în spatele lui să introducă Rusia în şcolile din Moldova în locul Religiei?”
Să revenim însă la oile noastre. Nimic nu ne-ar fi atras atenţia şi nu ne-ar fi supărat în toată povestea dacă diaconul Kuraev ar fi venit la Chişinău invitat de ierarhul promoscovit al locului, dacă ar fi avut binecuvântările de rigoare şi dacă s-ar fi limitat la cadrul bisericesc, ca un misionar exemplar şi fără rest, cum se pretinde. Aşa cum însă vizitele sale au scos la iveală mai mult legături politice decât bisericeşti, este bine să reţinem câteva detalii esenţiale pentru o înţelegere exactă a lucrurilor. Andrei Kuraev însuşi notează pe blogul său, în data de 7 noiembrie 2010, ce-şi programase pentru zilele următoare. Din însemnările sale succinte putem înţelege multe. El scrie: „Luni dimineaţă sper să fiu la slujbă la biserica Sfântul Dumitru (aceeaşi biserică pe care o frecventează cu regularitate Excelenţa Sa Marius Lazurca, ambasadorul plenipotenţiar şi extraordinar al României în Republica Moldova – nota noastră). Marţi, la ora 13, ţin cursul la Universitatea Slavonă din Moldova (organizator – preşedintele organizaţiei Russki Sobor, paroh al parohiei ortodoxe ruse Sfântul Dumitru din Chişinău). Mai sunt preconizate discuţii cu mitropolitul Vladimir, cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, cu fostul preşedinte al Moldovei, Petru Lucinschi… şi, evident, cu presa”. Prea mult pentru un simplu şi nechemat de nimeni „misionar” ortodox cu viza de Moscova şi cu domiciliul de Abhazia! Includerea lui Petru Lucinschi în lista întâlnirilor programate/convenite este o dovadă că aceasta nu a fost singura întâlnire a celor doi. Într-o emisiune televizată din 9 noiembrie, diaconul Kuraev a declarat că s-a mai întâlnit la Chişinău, desigur foarte accidental, cu Petru Lucinschi, şi anume la un restaurant, unde fostul secretar II al CC al PC din RSS Tadjikă, tot el fostul secretar I al CC al PC din RSSM şi fost membru al Biroului Politic al PCUS, se desfăta în discuţii teologale „cu un călugăr tibetan”. Diaconul Kuraev a avut imprudenţa să mărturisească că se află într-o veche relaţie cu Petru Lucinschi, încă „de pe când Lucinschi era membru al Politbiroului CC al PCUS” şi participau împreună „la reuniunile moldovenilor de la Moscova”. Din tot ce a scris pe blogul său, a declarat public şi au remarcat observatorii atenţi ai vieţii bisericeşti şi politice din Republica Moldova, devine clar că diaconul Kuraev nu se află deloc întâmplător la Chişinău, Bălţi şi Tiraspol, că majoritatea zdrobitoare a celor cu care a intrat în contact sunt personaje din anturajul lui Petru Lucinschi şi că mandatul său este unul cu mult mai mult decât „misionar”.
Mai multe voci din sânul Mitropoliei de obedienţă rusă de la noi susţin că vizitele nepoftitului diacon rus la Chişinău au o dublă miză: politică şi bisericească. Miza politică nu este greu să o întrezărim. Miza bisericească însă este mai greu de ghicit, dat fiind paravanul „misionar” în spatele căruia este bine dosită. Rumorile din sânul Bisericii ne fac să desluşim o misiune având ca obiectiv final scoaterea mitropolitului Vladimir Cantarean din scaun. Interesul Bisericii Ruse reclamă o schimbare la Chişinău, care să-i consolideze poziţiile. Astfel, devine clar de ce episcopul Iustinian Ovcinnikov de la Tiraspol a fost înlocuit anul trecut, fără ştirea celui mai autonom dintre autonomi, mitropolitul Vladimir Cantarean, cu episcopul Sava Volkov (cel responsabil de relaţia cu armata, miliţia şi structurile de forţă ale Rusiei), de ce „partida albastră” îl promovează atât de insistent pe „blagocinul” Nicodim/Ion Vulpe de Orhei în treapta arhierească, de ce episcopul Marchel Mihăiescu de la Bălţi (vechi prieten al lui Igor Smirnov) bate fără ştirea mitropolitului său cărările Moscovei cu treabă şi fără treabă, de ce diaconul Kuraev este alintatul presei bălţene de limbă rusă şi de ce mitropolitul Vladimir, cunoscând destule detalii ale acestui joc, ne-a arătat tuturor, spre surprinderea generală, o deschidere către Mitropolia Basarabiei. Poate peste o bucată de vreme mitropolitul Vladimir va ieşi la rampă şi ne va împărtăşi gândurile sale despre luptele intestine din Biserică şi despre mizele acestora. Deocamdată, putem susţine sigur că misiunea diaconului Kuraev în Republica Moldova ţine de interese largi, situate la confluenţa dintre politic şi bisericesc, eventual (aproape cert) dintre acestea două şi serviciile secrete. Unii au vorbit şi despre oculta masonică, dar aici nu avem nici un fel de dovezi, astfel încât, până la proba contrarie, punem aceste vorbe pe seama speculaţiilor gratuite.
Diaconul rus ne spune că Vladimir Filat l-a căutat şi l-a rugat să-i acorde privilegiul unei întâlniri „misionare”. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc. Guvernul nu ne-a oferit nici un fel de detalii despre respectiva întrevedere ferită de ochii lumii. Nu am fost fericiţi cu nici un comunicat de presă. Şi diaconul Kuraev a evitat cu multă grijă să ne spună ce discuţie de taină a purtat cu liberal-democratul nr. 1, fost soldat de grăniceri în trupele KGB. Diaconul rus nu ne-a spus nici despre ce a teologhisit la Chişinău cu Petru Lucinschi şi Valeriu Pasat, cu care este un bun şi vechi amic.
Încercând să reconstituim din detalii un tablou de ansamblu, ajungem la concluzia că diaconul Kuraev este un emisar politic, trimis în misiune în Republica Moldova. Aşa cum a fost trimis cu alte ocazii şi în Bielorusia, în regiunea georgiană Abhazia sau… la Bucureşti. Pe cine reprezintă Kuraev sau pe cine are în spate? Vom trăi şi vom vedea.
Via: Roncea.ro
Trilaterala de la Deauville: Chişinăul nu mai crede în miracole
Unii analişti susţin că, în urma acestei reuniuni, regimul separatist de la Tiraspol va fi rechemat la Moscova în câteva luni pentru negocieri. Ceilalţi susţin, însă, că nu se va schimba nimic, deoarece, în opinia lor, diferendul transnistrean nu are soluţii rapide.
După întâlnirea de la Deauville cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel, liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a anunţat că „Rusia va intermedia un dialog de succes între Chişinău şi Tiraspol”, dar a precizat că depinde mult şi de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, a Uniunii Europene şi a României. El a menţionat că toate aceste părţi „trebuie să adopte o poziţie constructivă". Sintagma utilizată de Medvedev a suscitat interesul analiştilor de la Chişinău, Moscova şi Kiev.
DMITRI MEDVEDEV: „Republica Moldova se află într-o stare de relativă nedeterminare. Acolo urmează să aibă loc alegeri parlamentare şi, în mod firesc, procesul de negocieri în problema transnistreană va putea fi reluat atunci când vor apărea nişte negociatori împuterniciţi. Imediat ce vor avea loc alegerile, cred că avem şanse să reluăm negocierile şi să atingem rezultate. Rusia va ajuta ca aceasta să se întâmple”. (...) „Totuşi, succesul nu depinde doar de Federaţia Rusă, ci în primul rând de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, României şi de poziţia UE. Toate trebuie să participe la procesul de negocieri şi să aibă abordări constructive”.
Oricat ar părea de straniu, reacţiile optimiste ale analiştilor în ceea ce priveşte eventualitatea soluţionării diferendului transnistrean vin, de data aceasta, de la Moscova şi, parţial, de la Kiev. Publicaţia moscovită „Nezavisimaia Gazeta" scrie că „Moscova se pregăteşte să cedeze Transnistria Uniunii Europene şi să deschidă, astfel, drumul unei Moldove unificate spre spaţiul comunitar".
Analistul politic moldovean, Viorel Cibotaru, admite ipotetic un astfel de scenariu:
„Prieteneşte, Federaţia Rusă aşteaptă ca UE să o preseze. Probabil au ajuns la anumite înţelegeri privind modul şi formatul acestei soluţii finale, iar acum este jucat acel joc diplomatic pentru publicul larg care nu poate „digera” imediat nişte schimbări care s-au produs peste noapte. Şi ca să păstreze anumite aparenţe, ca să nu-şi provoace critici din partea elitelor din Federaţia Rusă, să nu provoace nemulţumirea anumitor cercuri influente – se lansează astfel de declaraţii, pseudo-presiuni, după care Federaţia Rusă să cedeze”.
Totuşi, Viorel Cibotaru crede că, în cazul unui astfel de scenariu, Rusia ar urma să primească ceva în schimb din partea UE:
„Vitalie Călugăreanu: - Cum poate fi interesată Rusia ca să-şi dorească cu adevărat soluţionarea conflictului transnistrean?
Viorel Cibotaru: - Prin obţinerea unui alt statut decât cel existent în arhitectura securităţii europene. Nu există o cale viabilă de implementare a unei soluţii finale a conflictului transnistrean fără un anumit tip de garanţii. Nu există garanţii juridice şi nimeni nu va da aceste garanţii, dar Rusia are nevoie de o acoperire strategică de lungă durată din partea UE şi SUA. În al doilea rând este vorba de facilitarea unor platforme de expansiune a intereselor economice ale Federaţiei Ruse".
Dar ce interes ar avea Germania şi Franţa să răsplătească Rusia pentru a obţine soluţionarea diferendului transnistrean şi reunificarea Moldovei? Ambasadorul Republicii Moldova la Paris, Oleg Serebrian, vede două motive: în primul rând regiunea separatistă transnistreană se află în vecinătatea imediată a Uniunii Europene. Doi: dosarul transnistrean este "mai puţin dificil decât dosarele conflictelor caucaziene".
Pe de altă parte, expertul moldovean în problema transnistreană, Oazu Nantoi, susţine că trilaterala de la Deauville nu poate duce la soluţionarea diferendului transnistrean:
„Eu sunt ferm convins, şi acest lucru mi-a fost confirmat de surse diplomatice, că la Deauville nimic nu va fi semnat. Trebuie să ţinem cont de faptul că diferendul transnistrean în genere nu are soluţii rapide. Este vorba despre un dialog diplomatic, care nu promite soluţii spectaculoase".
Dar ce a avut în vedere Dmitri Medvedev atunci când a spus că şi România trebuie să participe la soluţionarea diferendului transnistrean şi să aibă „o poziţie constructivă”? Un răspuns parţial la această întrebare găsim în comentariul apărut în „Nezavisimaia Gazeta". Potrivit ziarului moscovit, „soluţionarea conflictului presupune retragerea militarilor ruşi de pe teritoriul transnistrean, după care României i-ar reveni misiunea de a scăpa de o parte a armelor convenţionale".
La rândul său, directorul Centrului pentru studierea societăţii civile din Kiev, Vitali Kulik, susţine că problema transnistreană ar putea fi rezolvată prin reanimarea eşuatului „Memorandum Kozak" de federalizare a Republicii Molodva. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Voloşin, a menţionat, însă, că soluţionarea diferendului transnistrean ar putea avea loc în 2013, când Ucraina va prelua preşedinţia anuală a OSCE.
Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu
Soarta Basarabiei – decisă în Normandia
Preşedinţii Franţei, Germaniei şi Rusiei vor avea o întâlnire de două zile la Deauville, Franţa, pentru a discuta noua strategie de securitate a Europei. Medvedev, Merkel şi Sarkozy discută începând de astăzi viitorul Europei – şi fără îndoială va fi abordat şi subiectul Republica Moldova, de vreme ce memorandumul dintre Moscova şi Berlin conţine ca un punct important chestiunea conflictului transnistrean. Presa internaţională stă cu ochii pe acest summit, desfăşurat înaintea summit-ului NATO, comentariile occidentale subliniind intenţia lui Merkel şi Sarkozy de a-l convinge pe Medvedev să participe la întâlnirea Alianţei Nord Atlantice.
Sursa: Ziua Veche
Nezavisimaia Gazeta subliniază intenţia Angelei Merkel de a transforma statutul UE şi SUA la negocierile din Transnistria din observatori în participanţi direcţi şi propunerea Uniunii Europene ca Rusia să renunţe la sprijinul acordat regimului separatist transnistrean în schimbul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Publicaţia rusă mai aminteşte că la această întâlnire nu vor lipsi nici scenariile federalizării Republicii Moldova. Semnalele de la această întâlnire vor avea un impact major asupra alegerilor din 28 noiembrie de la Chişinău, fiind chiar în stare să încline balanţa electorală într-o parte sau alta. Care strategie electorală din Republica Moldova va fi sprijinită de declaraţiile finale de la Deauville? Vor ajunge cei „trei mari” din Europa la o înţelegere cu privire la viitorul Republicii Moldova?
Trebuie luată în considerare şi poziţia pe care o vor avea Statele Unite faţă de rezultatele discuţiilor de la Deauville. Una din mizele discuţiilor care încep astăzi este participarea Rusiei la scutul american anti-rachetă din Europa. Pe de altă parte, după cum subliniază The Economist, este greu de crezut că americanii le acordă o mare încredere ruşilor câtă vreme aviaţia strategică a Moscovei testează periodic vigilenţa apărătorilor spaţiului aerian NATO. Nici recentul exerciţiu al forţelor nucleare strategice ale Rusiei care aveau ca ţintă capitala Poloniei Varşovia nu este de natură să crească încrederea în intenţiile Moscovei. The Economist subliniază faptul că intenţiile Angelei Merkel de a rezolva chestiunea transnistreană în cooperare cu Rusia nu au dat până acum rezultatele scontate. Publicaţia citată apreciază că pentru rezolvarea problemelor din Republica Moldova este nevoie de stabilitate politică, creştere economică şi integrare europeană. Cel puţin cu privire la ultimul aspect menţionat există o mare reticenţă a statelor occidentale în a accepta noi membri în clubul european, datorată în mare parte valului de imigranţi din Europa de est. Nimeni nu îşi doreşte în acest moment un nou val de extindere.
Deutsche Welle face o observaţie interesantă cu privire la întâlnirea de la Deauville: „deşi discuţiile sunt informale, unii dintre aliaţii Germaniei şi Franţei sunt nemulţumiţi de faptul că nu participă la întâlnire”. BBC notează că întâlnirea de la Deauville este mai degrabă o sesiune de „brainstorming” şi că nu sunt aşteptate nici un fel de decizii majore deoarece liderii din Germania şi Franţa nu vor să apară ca scurtcircuitând politica externă comună a Uniunii Europene.
Editorialul EVZ: Ce vrea Angela de la Traian. Cancelarul german sugerează României să recunoască Pactul Ribbentrop-Molotov
În Bulgaria, acolo unde dilemele ar trebui să fie mult mai mari, din cauza frontierei cu Turcia şi a filierelor de contrabandă, mesajul transmis de Merkel n-a fost, precum în cazul României, atât de sugestiv. Explicaţia e simplă. Pur şi simplu, acolo nu există miza politică şi nici subteranele unei relaţii cu bătaie lungă. Cea dintre Germania şi Federaţia Rusă. Ce vrea Angela Merkel de la Traian Băsescu? A spus-o limpede, într-un mesaj care ar fi meritat o analiză amplă: "Obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca un rol important aici. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm". Ultima dată când a simulat jocul acesta în estul Europei, Berlinul a făcut-o printr-un acord ultrasecret, braţ la braţ cu Uniunea Sovietică. Şapte decenii mai târziu, cancelarul german sugerează României să recunoască Pactul Ribbentrop-Molotov. Un tratat de frontieră cu Moldova exact asta ar însemna: fixarea graniţei de pe Prut în condiţiile istorice trasate de înţelegerea ruso-germană.
În cultul său impenetrabil pentru uniformă şi drapel, Traian Băsescu pulsează intens în proximitatea subiectelor istorice sensibile. Sub preşedinţia sa, România nu va semna niciodată un tratat care să consfinţească Pactul. Marţi, după ce Merkel a vorbit, Băsescu a preferat să tacă. Pentru un şef de stat care iubeşte controversa, mişcarea e surprinzătoare. În aşteptarea deciziei finale pentru Schengen, Băsescu nu-şi permite însă să fie vocal. Oricum, pe un tratat de frontieră cu Moldova nu-şi va pune semnătura, indiferent de presiunile Germaniei. O ţară legată de Rusia prin nenumărate interese energetice şi strategice. La Bucureşti însă, domnul Băsescu are alte planuri. Iar printre ele nu se află acela de a intra în istorie, braţ la braţ, alături de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop.
Vlad Stoicescu
Utilizatorii Facebook de la Chişinău vor organiza parada anti-9 mai
Circa 100 de utilizatori ai reţelei de socializare online Facebook şi-au anunţat intenţia de a desfăşura, mâine, un marş de protest faţă de participarea soldaţilor de peste Prut la parada care va avea loc la Moscova de Ziua Victoriei, pe data de 9 mai, şi care sărbătoreşte victoria ruşilor asupra forţelor naziste. Reamintim că armata română nu a fost invitată să participe la acest eveniment, deşi după 23 august 1944, Armata Roşie a beneficiat de o contribuţie decisivă din partea soldaţilor români la această campanie care a dus, pe 9 mai 1945, la înfrângerea trupelor germane. Despre motivul acestei mobilizări, iniţiatorii protestului susţin că „armata rusă a tras în soldaţii (moldoveni - n. red.) în timpul conflictului de pe Nistru şi ea ocupă până în prezent Transnistria, încălcând în mod flagrant integritatea teritorială a Republicii Moldova“, informează Jurnal.md. Se estimează că numărul persoanelor care vor protesta la Chişinău va creşte spectaculos deoarece, până în prezent, peste 1.500 de utilizatori au fost invitaţi să se alăture manifestaţiei. Despre participarea delegaţiei soldaţilor de peste Prut la evenimentele de la Moscova, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că a fost decizia Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), decizie la care Partidul Liberal nu s-a raliat. Liderul de la Chişinău a afirmat, la finele săptămânii trecute, la postul de radio Vocea Basarabiei, că nu va participa la parada de la Moscova. „Le-am spus liderilor AIE: dacă merg ostaşii la Moscova, nu voi merge eu. Cum să particip la paradă alături de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea şi ne-a deportat în Siberia? Astăzi ea se află în cetatea lui Ştefan cel Mare. Această armată a stat şi la baza formării Transnistriei“, a susţinut ferm Ghimpu.
Utilizatorii Facebook de la Chişinău vor organiza parada anti-9 mai
Curentul - luni, 26 aprilie 2010
Președintele rus, Dmitri Medvedev, s-a arătat îngrijorat de situația limbii ruse în Republica Moldova
Presedintele rus Dmitri Medvedev si-a exprimat, miercuri, ingrijorarea fata de situatia limbii ruse in Republica Moldova, relateaza agentia Itar-Tass, citata de Hotnews Romania. "Spatiul in care se vorbeste limba rusa s-a redus in perioada alegerilor parlamentare", a spus preocupat Medvedev, in cadrul unui forum al presei europene si asiatice.
"Speram ca autoritatile moldovene vor arata o mai mare toleranta pentru interesele populatiei lor si ca nu vor apela la solutii artificiale, pentru a nu limita potentialul de comunicare dintre popoarele noastre si nici pentru a desfiinta mecanismul de comunicare din interiorul propriei lor tari", a declarat presedintele rus.
Medvedev a precizat ca Rusia va continua sa sprijine presa de limba rusa din alte tari. "Nu vad niciun amestec in afacerile interne ale altor state prin acest lucru. Intentionam sa actionam strict in conformitate cu cadrul legislativ al acestor tari. Legislatia nationala ar trebui respectata: este normal si acceptabil", a a subliniat seful statului rus.
http://unimedia.md
Alianta pentru Integrare Europeana se afla in pericol. Marian Lupu insinueaza ca ar accepta dezmembrarea coalitiei, numai sa fie el ales presedinte!
“Eu cred ca actuala coalitie poate fi divizata in doua parti – aripa liberala si Partidul Democrat”, a afirmat Marian Lupu (foto), candidat la presedintia Republicii Moldova, intr-un interviu pentru postul de radio “Ecoul Moscovei”. (Cand am scris ca aschia nu sare departe de militian, unii s-au grabit sa ma admonesteze…). El isi motiveaza o asemenea gandire prin faptul ca nu exista o traditie la Chisinau in domeniul aliantelor politice. Abordarile politice ale partidelor din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana sunt foarte diferite, la fel ca viziunile asupra politicii externe. In timp ce liberalii nu resping aderarea la NATO, Partidul Democrat, condus de Marian Lupu si Dumitru Diacov, pretinde ca doreste consolidarea statutului de neutralitate a republicii. Ei nu sufla o vorba in fata rusilor, dar Dorin Chirtoaca, Vlad Filat si Mihai Ghimpu au cerut deschis Moscovei sa-si retraga militarii si arsenalul de pe Nistru. Marian Lupu, sustinut de PSD din Romania, a fost la Sankt Petersburg la congresul partidului “Edinnaia Rossiia” (Rusia unita) al lui Vladimir Putin, cu care vrea sa semneze un acord de cooperare. Vlad Filat a anuntat ca a gasit “cel putin 8 deputati comunisti care vor vota pentru Marian Lupu si vom vrea conditiile pentru ca ei sa formeze o fractiune parlamentara separata de PCRM”. Premierul crede ca o noua tentativa de alegere a sefului statului va avea loc pe 7 decembrie. Fisuri au aparut in PCRM: deputatii comunisti Vladimir Turcanu si Victor Stepaniuc accepta alegerea presedintelui, dar Voronin, Grigore Petrenco si Mark Tkaciuk anunta ca vor boicota scrutinul.
Italia va ajuta Chisinaul pentru aderarea la UE
Aflat intr-o vizita de lucru la Roma, Iurie Leanca, seful diplomatiei de la Chisinau, a fost primit de omologul Franco Frattini. Demnitarul italian a precizat ca Roma este dispusa sa joace “un rol crucial” in relatia Republicii Moldova cu Uniunea Europeana si in negocierea acordului de liberalizare a regimului de vize. Frattini a tinut sa mentioneze ca imigrantii din R. Moldova “sunt cooperanti si nu le creeaza probleme autoritatilor italiene”. Luand in considerare aceste elemente pozitive, el a hotarat sa demareze pregatirile pentru negocierea cu autoritatile de la Chisinau a unui acord privind protectia sociala a cetatenilor moldoveni din Italia.
„Eu sunt moldovean si nu particip la Ziua Unirii romånilor“
Candidatul este tot mai echivoc, mai ales ca stie ca liberalii nu au acum alternativa. Jurnalistii l-au intrebat daca va participa la ceremonia pentru Marea Unire de la 1 decembrie. Intors la Chisinau pe 24 noiembrie, Marian Lupu a dat pe gura niste nasarambe demne de Voronin: “Sunt persoane care se identifica drept romani. Eu insa ma identific drept moldovean si am acest drept. Este sarbatoarea altui stat”. Narodul vrea sa dea bine printre berbecii militianului. Afirmatia lui Marian Lupu este extrem de grava si depaseste orice calcul politicianist. 1 decembrie 1918 este Ziua Unirii tuturor romanilor, eveniment pregatit in primul rand de mari politicieni din Basarabia acelui timp. De altfel, ei au dat tonul in acel an de gratie. Crescut la scoala bolsevicilor lui Voronin si Stati, Lupu uita numele unor mari moldoveni care s-au considerat toata viata romani si care au contribuit esential la dezvoltarea spiritualitatii romanesti: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Pantelimon Halipa si multi altii.
Interviu in exclusivitate cu Mihai Ghimpu, presedintele interimar al R. Moldova, care cere iertare poporului roman pentru insultele fostului regim
Rep.: Domnule presedinte, pe ce cale se indreapta R. Moldova dupa evacuarea democratica de la putere a regimului Voronin?
Mihai Ghimpu: Cred ca pe calea cea buna. Cetatenii R. Moldova, constienti de viata pe care o traiesc si de problemele pe care le avem, si-au dorit demult aceasta schimbare; cu ajutorul lor s-a produs aceasta schimbare care sa duca la integrarea europeana, democratizarea institutiilor statului, combaterea saraciei, a coruptiei – adica dezvoltarea valorilor si condamnarea si distrugerea a tot ceea ce a fost promovat de catre guvernarea comunista - interesul meschin in afaceri, economia monopolizata.
Trebuie sa construim o mica Europa la noi acasa
Rep.: Ce schimbari majore se intentioneaza in domeniul politic, economic, social?
M.G.: Tot ceea ce tine de standardele europene, fiindca noi suntem constienti ca, daca nu vom schimba lucrurile, nu vom face reforme in toate domeniile – in invatamant, medicina, economie, politica sociala - atunci nu avem sanse sa mergem inainte. Drumul va fi greu, dar, prin sustinerea Fondului Monetar, a Bancii Mondiale, a Uniunii Europene, aceste lucruri se pot intampla numai daca vom construi o mica Europa la noi acasa. Scopul suprem al „Aliantei pentru Integrarea Europeana“ este aderarea republicii la UE, iar aceasta se poate intampla numai in urma promovarii reformelor - economie libera, concurentiala, fara de care nu putem sa ne dezvoltam ca stat - cu pensii, cu salarii bune, cu viata decenta, cu o presa libera, justitie independenta, fara de care nu putem sa traim nici noi, si nici nu putem obtine capital strain, fara de care nu putem dezvolta economia - totul se invarte in jurul democratizarii statului. Numai in urma acestor procese putem avea sustinerea internationala si schimba statutul de la “stat aflat in vecinatatea UE” cu “stat asociat”, care, la randul sau, duce la integrarea R. Moldova in UE.
Rep.: Ce sanse pot aparea in solutionarea diferendului transnistrean?
M.G.: Sanse eu cred ca sunt. Depinde de noi, de cei care suntem la guvernare. E clar ca mai mult depinde de Federatia Rusa, iar acest lucru l-am inteles si la intalnirea cu presedintele Medvedev. I-am zis eu presedintelui rus ca noi suntem pentru solutionarea diferendului in baza unui dialog, pe cale pasnica, dar, din pacate, acest dialog dureaza cam mult, din 1992 - de 17 ani! – si nu avem nici un rezultat. Ba, din contra, se intareste pozitia lui Smirnov si nu e bine daca Smirnov este si va ramane cel care decide. Teritoriul este al R. Moldova, este o problema interna, a noastra, iar Rusia, daca e interesata in solutionarea acestui conflict, atunci trebuie sa intreprinda masurile necesare pentru unirea acestor doua maluri. Eu sunt ist din doua puncte de vedere: cetatenii din stanga Nistrului sunt in majoritate pentru existenta unui singur stat si asteapta aceasta zi, depinde si de pozitia UE, a SUA - noi speram ca vor avea o pozitie mai transanta fata de aceasta problema. Speram ca va veni ziua cand vom rezolva problema. Alta cale nu exista. Ar mai fi o cale – daca noi am democratiza republica si ar incepe sa functioneze economia, am ridica nivelul de trai, am oferi posibilitatea cetatenilor sa vada, prin comparatie, unde merita sa locuiesti. Urmeaza sa incepem negocierile, sa inceapa sa functioneze formatul 5+2. R. Moldova nu trebuie sa sufere din cauza relatiilor dintre Federatia Rusa si NATO. Este problema lor. Cetatenii R.Moldova vor reunificarea celor doua maluri ale Nistrului. De altfel, Federatia Rusa a recunoscut independenta R. Moldova in cadrul acestor hotare.
Rep.: Cum vor evolua relatiile cu Rusia si Ucraina?
M.G.: Nu ar trebui ca piata Federatiei Ruse si piata noastra sa depinda de problemele politice pe care le avem intre noi. Pietele trebuie sa fie libere, asa cum oamenii de afaceri vand in R. Moldova liber ce vor si cat vor, asa trebuie sa fie piata si pentru noi. Cu Ucraina nu vad aici probleme. Avem unele chestiuni nerezolvate, dar asta cred ca a depins nu numai de Ucraina, ci si de conducerea comunista. Ucraina era buna doar cand era nevoie sa te salveze dintr-o situatie de criza energetica sau de gaze. In rest, nu prea a fost corecta atitudinea noastra fata de ei. Putem sa colaboram, sa deschidem pietele si pentru ai nostri, si pentru ai lor. Noi avem teren de investitii si pentru ucraineni, si pentru rusi, belorusi, si invers, suntem vecini si nu stiu de ce nu am colabora foarte bine, de ce sa cautam peste mari piata de desfacere, cand o avem alaturi.
Unii politicieni din CSI gandesc ca pe vremea URSS
Rep.: Dar relatiile cu CSI, pe de o parte, si cu UE, pe de alta parte, cum vor evolua?
M.G.: Pe moment, suntem in vecinatatea UE. Noi nu avem nici statut de stat asociat, ceea ce inseamna o pornire de integrare in UE. CSI este o organizatie care, pe moment, nu ne incurca sa democratizam R. Moldova. Cu atat mai mult, cu cat noi suntem membri ai acestei organizatii, doar in blocul economic si relatii economice ne dorim cu toate statele, uniunile si asociatiile. Daca va veni ziua cand va trebui sa alegem intre CSI si UE, eu sunt sigur ca cetatenii vor alege UE, fiindca sondajele ne arata ca pentru integrarea in UE se pronunta 70%. Pacat ca problemele pe care le avem noi nu sunt discutate si rezolvate de aceasta Comunitate a Statelor Independente. Cu toate ca acest CSI este un bloc economic, s-au adoptat rezolutii, acorduri cu tenta politica. Va spun sincer ca acest lucru m-a ingrijorat, intrucat multe s-au schimbat in acesti ani, dar unii politicieni vad lucrurile ca pe timpul Uniunii Sovietice, ceea ce nu este corect. Vom mai vedea ce se va intampla, depinde si de noi, dar e greu de spus daca aceasta organizatie are menirea de a contribui la solutionarea problemelor pe care le are fiecare stat-membru. Mie mi se pare ca aici interesele sunt cu totul de alt gen.
Relatiile dintre frati sunt totdeauna mai apropiate
Rep.: Care ar fi fagasul normal de relatii intre R. Moldova si Romania?
M.G.: Eu consider deja ca noi am revenit la relatii de normalitate, pe care le-am avut in primii ani de independenta a R. Moldova. Romania nu este pentru noi un stat vecin. Romania pentru noi este un stat unde se vorbeste aceeasi limba, unde avem aceeasi cultura, aceeasi istorie, aceeasi identitate si nu cred ca supar pe cineva cand vorbim de relatii foarte bune cu Romania. Asta nu inseamna ca suntem impotriva unor relatii cu Federatia Rusa sau cu altcineva. Relatii cu oameni straini trebuie sa ai, dar intotdeauna relatiile dintre frati sunt mai apropiate, si eu cred ca fiecare om sanatos la minte intelege lucrul asta. Pacat ca nu au inteles toti cei care ne-au condus pana acum si au incercat sa gaseasca dusmanul in Romania. Imi cer scuze pentru insulta adusa Romaniei din partea vechii conduceri, fiindca, asa cum au procedat ei, i-au insultat pe cetatenii romani si Romania, ca stat. Imi pare rau si sper ca nu se va mai intampla, iar cetatenii nu vor mai vota in fruntea statului oameni care nu stiu sa pretuiasca relatiile dintre oameni, dintre state, care nu-si recunosc propria limba, cultura si istorie. Perioada aceasta sper ca a ramas in trecut.
Rep.: Care sunt principalele dificultati si ce atuuri are noua guvernare democratica de la Chisinau?
M.G.: Criza social-economica, deficitul bugetar, institutii si structuri ale statului politizate, comunizate, corupte, pe de o parte; pe de o alta parte, cetateni saraci, indiferent de nationalitate, cu pensii si salarii mici, cu lipsa unei perspective asupra zilei de maine, tineret care nu-si gaseste un loc de munca, un viitor, o viata aici – astea sunt principalele probleme care necesita solutii. Lucrurile merg atat de rau la noi, incat trebuie sa schimbam ce se poate schimba astazi, fiindca maine va fi tarziu. De aceea, indiferent de situatia in care ne aflam, noi, partidele componente ale Aliantei pentru Integrarea Europeana, ne-am asumat sarcina de a schimba radical R. Moldova. Va fi greu, dureros, vom fi huiduiti, un timp va trebui sa facem reforme dureroase, insa alta cale nu avem. Daca lasam sa continue lucrurile asa, inseamna ca R. Moldova va ramane doar cu pensionari care nu mai pot misca, ceilalti vor pleca, iar un stat nu poate exista fara cetateni.
Comunistii vor vota presedintele propus de Alianta
Rep.: Ce planuri de rezerva are actuala guvernare pentru a evita eventualele alegeri parlamentare anticipate in cazul in care comunistii nu vor sustine candidatura Aliantei?
M.G.: Daca nu vor vota, alegerile anticipate sunt obligatorii. Constitutia ma obliga sa dizolv Parlamentul, dar nu precizeaza cand. Dar eu nu cred ca vom ajunge la alegeri anticipate, pentru ca nu este nici in interesul comunistilor. Faptul ca va pierde R. Moldova este cert, se va intrerupe procesul pe care l-am inceput noi, si, in loc sa ne ocupam de dezvoltarea economiei, de reforme, iar trebuie sa intram in batalii politice. Comunistii nu au de ce spera la un nou scrutin, care sa-i aduca din nou la putere. Au refuzat sa deschida sectii de votare sau sa ofere dreptul cetatenilor aflati in afara de a participa la alegeri. Noi nu vom face ca ei. Constitutia ne obliga sa cream conditii pentru toti cetatenii si vom face acest lucru. Vom modifica si Codul Electoral, iar comunistii nu au de ce sa se bucure. Cunoastem rezultatele alegerilor din 5 aprilie si din 29 iulie, cand 92% din cetatenii aflati in afara au votat pentru partidele Aliantei. Atunci, care este sensul alegerilor anticipate? Doar pierderea mai multor mandate? Daca acum au 48 de mandate, ar putea sa piarda jumatate. Daca sunt asa cum declara ei - mai patrioti ca noi - atunci trebuie sa constientizeze ca nu putem sta permanent in campanie electorala, cand ne aflam intr-o criza profunda, provocata anume de ei, care au neglijat-o si au ascuns-o. Eu sunt convins ca presedintele va fi ales si ca vom continua sa reformam republica, pentru ca oamenii sa simta o stabilitate politica, economica si sociala.
A consemnat Lucia Beiu, Inforusia
Sursa: GARDIANUL
Ministerul de Interne din R.Moldova acuza voalat Rusia de implicare in atentatul de la Chisinau
Ziuaonline
Moscova nu admite predarea istoriei Romaniei in scolile din Basarabia
Valeri Kuzmin, ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, a declarat ca nu e de acord cu studierea istoriei romånilor in scolile din R. Moldova.
Reprezentantul presedintelui Dmitri Medvedev a facut aceasta apreciere pe 13 octombrie, cu prilejul ceremoniei de inaugurare a zilelor literaturii si spiritualitatii ruse, anunta UNIMEDIA. “Toti ma intreaba de ce sunt nemultumit de predarea istoriei romanilor in scolile din R. Moldova. Istoria romanilor imi place, dar nu-mi place cursul de istorie a romanilor, care a fost predat in aceasta tara timp de mai multi ani. Acest curs este bazat pe rusofobie si pe stereotipuri antirusesti, in timp ce Imperiul Rus a stat la baza formarii statului roman. Fara barbatia soldatilor rusi, dominatia turcilor ar fi putut dura poate inca sute de ani si nu se stie care ar fi fost soarta mai multor natiuni din Balcani”, a afirmat Valeri Kuzmin. Declaratia lui vine in momentul in care reprezentantii Aliantei pentru Integrare Europeana au opinii diferite fata de manualele de istorie nationala a tuturor romanilor. In timp ce Mihai Ghimpu, Vlad Filat si Dorin Chirtoaca spun raspicat ca trebuie sa se studieze in scoli istoria romanilor, Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat, candidat la Presedintie si apropiat de PSD Bucuresti, considera ca elevii basarabeni trebuie sa studieze istoria statului Republica Moldova. Ii reamintesc Excelentei Sale domnului Valeri Kuzmin ca “barbatia soldatilor rusi” s-a topit in 1877 in fata turcilor, la Plevna sau la Smardan, iar daca nu erau dorobantii si “curcanii” romani, Osman Pasa ii ineca in Dunare pe kazacii tarului. Drept multumire, bravii soldati rusi au ocupat Bucurestii la intoarcere pentru a-i forta pe romani sa cedeze Basarabia la Congresul de la Berlin. Istoria reala arata ca, de-a lungul timpurilor, romanii au suportat 14 invazii rusesti majore, iar daca tinerii nostri vor sa stie adevarul, nu inseamna ca ar fi “rusofobi”.
Traian Basescu a ratat hramul Chisinaului
Dupa prabusirea Guvernului Boc, presedintele Traian Basescu nu s-a mai dus pe 14 octombrie la hramul de la Chisinau. Ar fi fost o lovitura de imagine. In locul lui, a fost trimis Eugen Tomac, secretarul de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni. S-au implinit 573 de ani de la prima atestare documentara a Chisinaului. Toata conducerea a depus flori la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant, un moment pe care nu-l puteam macar imagina cu 20 de ani in urma. Primii au venit Mihai Ghimpu, presedintele interimar, si Vlad Filat, noul premier (foto), apoi Marian Lupu, Serafim Urechean si Dorin Chirtoaca. A urmat Liturghia la Catedrala Nasterea Domnului. Si ca sa afle si Valeri Kuzmin, cel pasionat de istoria romanilor, trebuie precizat ca toata Moldova istorica a fost locuita de dacii liberi, fapt dovedit de descoperirile arheologice din cartierele Durlesti, Visterniceni, Rascani, Malina Mica. Urme vechi din secolul al VI-lea i.H. Acolo, armatele lui Traian nu au calcat. Rusii nu ajunsesera pe-atunci la Nistru. Prima atestare documentara dateaza din 1436, cand domnul Ilie al Moldovei ii da o mosie pentru slujire sarguincioasa logofatului Stefan Oancea “la raul Reut (Raut), de cealalta parte, pe valea ce duce in dreptul Chesenaului lui Acbas”. Pentru acest vechi oras romanesc, primarul Dorin Chirtoaca s-a rugat “pentru viata fara de moarte si tinerete fara batranete”.
Dorin Chirtoaca - un premier pentru Romånia
Agentia Romanian Global News lanseaza un gand pe care l-ar fi avut Traian Basescu dupa inlaturarea lui Emil Boc: sa-l numeasca pe Dorin Chirtoaca pe functia de premier al Romaniei fiindca indeplineste toate criteriile. Fiindca tot se poarta primarii la Palatul Cotroceni sau la Palatul Victoria, Dorin Chirtoaca este primarul celui mai mare oras romanesc, al doilea dupa Bucuresti (Chisinaul are un milion de locuitori, comparativ cu Sibiul, care are 80.000); Este roman, iar nu etnic strain de spatiul romanesc;
A studiat in Romania (a absolvit Liceul “Costache Negruzzi” din Iasi, Facultatea de Drept din Bucuresti si a terminat masteratul la Sorbona); Este total independent de toate partidele politice din Romania;
S-a dovedit un bun gospodar la Chisinau, ceea ce i-a iritat pe comunisti; Provine dintr-o veche familie romaneasca, cu vechi traditii anticomuniste; Nici un partid politic de la Bucuresti nu ar putea respinge o asemenea propunere cu argumente rezonabile. O asemenea nominalizare trasnita i-ar lua prin surprindere pe multi nu numai din Romania.
"Istoria Romanilor" refuzata la Chisinau
Valeri Kuzmin, ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, s-a declarat impotriva predarii istoriei romanilor in scolile din Republica Moldova, deoarece acest curs "este bazat pe rusofobie si stereotipuri antiruse, in timp ce imperiul rus a stat la baza formarii statului roman". Diplomatul rus a facut aceasta declaratie in cadrul festivitatilor de inaugurare a zilelor literaturii si spiritualitatii ruse. El a sustinut ca, fara interventia armatei ruse, dominatia turcilor ar mai fi durat poate inca sute de ani si "nu se stie care ar fi fost soarta mai multor natiuni din Balcani". Prezent la ceremonie, Serafim Urechean, prim - vicepresedintele Parlamentului de la Chisinau, nu a reactionat la aceste comentarii, precizand doar ca nu vrea sa "politizeze acest eveniment cultural care are un anumit scop". Opiniile liderilor Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) in legatura cu acest subiect difera si ele. In timp ce premierul Vlad Filat si presedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, sustin introducerea cursului de istorie a romanilor, Marian Lupu, candidatul AIE la functia de presedinte, vrea ca elevii sa studieze istoria Moldovei. |
Tudor IOAN, tudor.ioan@ziua.ro |
Serghei Tighipko, un candidat la presedintie, crede ca Ucraina trebuie sa respinga unirea Basarabiei cu tara
“Conservarea Moldovei ca stat de sine statator este unul din interesele strategice de politica externa pentru Ucraina”, sustine Serghei Tighipko (foto), fost presedinte al Bancii Nationale de la Kiev, care candideaza la presedintie. Acest obiectiv trebuie aparat “prin orice mijloace”.
“Ucraina trebuie sa dezvolte colaborarea cu noile autoritati ale Moldovei, dar, totodata, trebuie sa se opuna categoric oricarei tentative de incorporare a acestei tari in componenta Romaniei”, o spune deschis economistul Serghei Tighipko, un candidat la presedintie tot mai apreciat in Ucraina. Care sa fie insa motivul acestor iesiri disperate contra Romaniei din partea tot mai multor politicieni de la Kiev? Ce obiective apara ei atat de amarnic in confruntarea cu un adversar care nu exista - Romania? Format perfect in sabloanele gandirii staliniste, economistul Serghei Tighipko dezvaluie pentru cei care inca nu cred adevarata obsesie a politicienilor ucraineni – expansiunea spre teritoriile romanesti. Prima conditie – trebuie cultivata permanent falsa diferenta dintre romani si moldoveni. A doua conditie – Kievul nu trebuie sa cedeze nimic in dialogul cu Bucurestiul, unde singurul raspuns trebuie sa fie “NETU!”. “Eu, ca ucrainean nascut in Moldova, cunosc perfect apropierea culturala si lingvistica dintre romani si moldoveni, chiar daca sunt doua popoare diferite. Moldova este partenerul traditional si sigur pentru Ucraina, iar Romania trebuie privita ca rival pentru tara noastra”, sustine Tighipko. Dimensiunea groazei induse de politica externa romaneasca pentru Ucraina a fost recunoscuta la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev si la Secretariatul Presedintiei, unde toti se temeau sa intre in conflict cu alti vecini occidentali.
Ucrainenii se tem de revendicarile teritoriale ale romanilor
“Recent, Viktor Iuscenko a anuntat un plan complex de contracarare a politicii antiucrainene a Bucurestiului, dar despre sustinerea integritatii si independentei Moldovei nu se spune nici un cuvant, desi tocmai acest lucru este problema-cheie”, crede bancherul ucrainean. “Daca maine Moldova de pe malul drept al Nistrului intra in componenta Romaniei, iar Transnistria ajunge protectorat al Rusiei, atunci principalul jucator devine Ucraina. Se va declansa astfel mecanismul revizuirii frontierelor in regiune. Apoi vor veni pretentiile romanilor fata de Regiunea Cernauti (nordul Bucovinei – n.red.) si fata de raioanele de la Dunare din regiunea Odesa (sudul Basarabiei – n.red.), despre care vorbesc foarte frecvent politicienii romani la cel mai inalt nivel”, a subliniat Serghei Tighipko, un candidat la presedintie din partea formatiunii “Pentru o Ucraina Unita”. Ce putem deduce din aceasta afirmatie fara temei? In primul rand, folosirea excesiva a termenului “Moldova” in loc de “Republica Moldova”. Spuneam altadata ca vom fi nevoiti sa cerem interzicerea formei “Republica Moldova”, asa cum a procedat Grecia cu Macedonia. Prin utilizarea formei respective se induce ideea ca Moldova este o alta entitate si se submineaza unitatea teritoriala a Romaniei actuale. In al doilea rand, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, singurul politician aflat la putere care a deschis cutia lui Molotov este Traian Basescu, fara sa emita insa revendicari teritoriale fata de Chisinau sau fata de Kiev. Desigur, cu exceptia lui Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului Romania Mare. Ceilalti politicieni romani ori nu au instinctul apartenentei la spatiul ancestral de etnogeneza al romanilor, ori tac din ignoranta sau din oportunism. Prin urmare, slaba nadejde ca Romania sa devina un dusman credibil pentru Ucraina. Este aberant insa ca ucrainenii sa sara ca arsi atunci cand le reamintim destul de timid despre drepturile elementare ale romanilor din Herta, nordul Bucovinei, din nordul si din sudul Basarabiei. Chiar daca politicieni ca Tighipko inca ii mai numesc “moldoveni”.
Expansiunea si complexul mostenirii ilegitime
Economistul Serghei Leonidovici Tighipko s-a nascut la 13 februarie 1960, in satul Dragonesti (Draganesti), raionul Lazovski din actuala Republica Moldova. Adica, nu departe de orasul Balti. La fel ca multi alti ucraineni din Basarabia, Tighipko sufera de acest complex al mostenirii ilegitime si militeaza ca Ucraina sa preia intreaga Moldova istorica. Pentru ucrainenii de la Kiev, o asemenea problema nu exista, dar pentru ucrainenii minoritari din Basarabia, expansiunea Ucrainei asupra unor teritorii care nu i se cuvin este o chestiune de viata si de moarte. De-a lungul istoriei, ei s-au folosit de puterea tutelara a rusilor pentru a-si justifica propriile porniri expansioniste primitive. Totdeauna au aruncat pe seama rusilor justificarea unor propensiuni care nu fac onoare unei natiuni europene moderne. E prea dur? Aceasta e insa realitatea. Mutatis-mutandis, la fel se comporta si ungurii din Transilvania, comparativ cu ungurii de la Budapesta, pentru care Harghita si Covasna nu exista. Komsomolist de cariera, Tighipko este inginer metalurg “la baza” si poate ca o asemenea formatie intelectuala i-a folosit. In 1991, era vicepresedinte al bancii “Dnipro”. In 1997, a fost vicepremier al Ucrainei pe probleme de economie in guvernul condus de Pavel Lazarenko. Este ministru al economiei in 1999-2000 in guvernul lui Viktor Iuscenko, apoi deputat si presedinte al partidului Ucraina Muncitoare, iar in 2002 a intrat in blocul “Pentru o Ucraina Unita”. In 2004, a condus echipa electorala a lui Viktor Ianukovici, apoi va iesi din politica mare si va activa in lumea bancara. La 18 martie 2008, premierul Iulia Timosenko l-a desemnat consilier guvernamental. Tighipko crede ca societatea NAFTOGAZ este prea scumpa pentru Ucraina in conditiile in care GAZPROM acapareaza tot mai mult piata interna. “Acum nu are rost sa mai vorbim despre limba, despre NATO, ci despre somajul care a ajuns la 10% in Ucraina, ca peste 3,8 milioane de ucraineni trebuie sa mearga la munca in Rusia”, a spus Tighipko la un miting in Crimeea. Cu 20 de ani in urma, Mircea Druc, primul premier necomunist si antisovietic de la Chisinau, avertiza ca adevaratul adversar al Romaniei in spatiul rasaritean se developeaza lent, dar singur Ucraina, iar nu Rusia. Putini au priceput atunci acea analiza corecta.
Viktor Iuscenko nu recunoaste sentinta de la Haga
Viktor Iuscenko a ordonat Cabinetului de Ministri sa ia masuri pentru a asigura protectia drepturilor suverane ale Ucrainei in zona economica maritima si a platformei continentale a Insulei Serpilor (districtul Kilia din regiunea Odesa), anunta Kyiv Post. Presedintele Ucrainei a transmis aceste instructiuni prin decretul cu numarul 801/2009, din 5 octombrie. Indirect, se poate deduce ca liderul de la Kiev nu recunoaste sentinta finala a Curtii Europene de la Haga privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive. Insula Serpilor a primit un spatiu maritim egal cu pretentiile sovietice, conditii pe care Nicolae Ceausescu nu le-a acceptat. Chiar daca judecatorii au acceptat ca este formatiune stancoasa nelocuibila, Insula Serpilor preia pentru Ucraina 21% din cei 12.000 kilometri patrati pe care ii dorea.
Axa Kremlin-Budapesta opereaza la Chisinau
Ungaria a capatat o mare influenta in Republica Moldova. Budapesta a reusit acest lucru prin acapararea unor functii cheie. Kalman Mizsei este trimisul special in Moldova al lui Javier Solana, Inaltul Reprezentant UE pentru Politica Externa. Ambasada Ungariei la Chisinau elibereaza vizele Schengen pentru moldoveni, iar generalul de brigada Ferenc Banfi este seful misiunii EUBAM, care trebuie sa ajute la securizarea granitei moldo-ucrainene.
Kalman Mizsei a sustinut politicile Kremlinului si regimului Voronin, desi avea mandat sa realizeze politica UE, de sprijinire a proceselor democratice din R. Moldova. El si-a permis sa critice refuzul Romaniei de a semna Tratatul de baza cu Moldova sau relaxarea conditiilor de redobandire a cetateniei romane de catre moldoveni, desi acestea sunt atribute suverane ale statului roman.
In ce priveste misiunea europeana EUBAM, generalul Banfi a avut pe mana 24 milioane euro din bugetul pe 2007-2009, plus 10 milioane euro pentru proiectul BOMMOLUK, plus alte milioane primite de la statele membre UE. Zona nistreana este un centru international al comertului cu armament, asa ca nu se stie pe ce sunt cheltuiti banii contribuabilului european. Oare pe unde or exporta arme in zone de conflict uzinele din Rabnita sau Tighina, fara sa observe Banfi?
Cat despre Ambasada Ungariei, care administreaza Centrul de vize Schengen de la Chisinau, e greu de explicat de ce o tara care nu intrase inca in Spatiul Schengen era calificata sa acorde aceste vize moldovenilor. Era normal ca o tara aflata deja in Schengen sa elibereze vizele.
Prin eliberarea vizelor Ambasada Ungariei poate sa conditioneze cetatenii moldoveni ce prezinta interes. De asemenea, are acces la datele personale a mii de solicitanti de viza. Acestea sunt date private despre familie, ocupatie, adresa, fotografie, ce ar putea fi folosite in scopuri secrete. Prin intermediul datelor din formulare Budapesta stie permanent unde si cand calatoresc politicieni, ziaristi, oameni de afaceri moldoveni si la invitatia cui.
Mihaly Bayer, ambasadorul precedent al Ungariei la Chisinau, a fost pregatit in tinerete la Institutul de Relatii Internationale de la Moscova, o pepiniera de cadre a KGB. Inainte de 1989 a lucrat la Ministerul de Externe de la Budapesta. A indeplinit misiunea secreta privind reluarea relatiile diplomatice dintre Israel si Ungaria din 1987 in 1989. Are o cariera tipica pentru un ofiter de informatii dintr-o tara fosta comunista. Bayer a declarat intr-un interviu ca Moldova nu trebuie sa adere la UE.
Gyorgy Varga, succesorul sau, cadru militar din 1981, a absolvit Facultatea de Diplomatie Militara in 1989 si apoi a lucrat ca analist la Ministerul Apararii de unde s-a transferat la Ministerul de Externe si a fost sef de sectie la departamentul pentru ungurii din strainatate, principalul sponsor al iredentismului din tarile vecine Ungariei.
Cu siguranta, si Varga este ofiter de informatii.
Laszlo Tokes e singurul politician "roman" care se opune acordarii cetateniei romane pentru moldoveni, sub pretextul fantezist ca acestia vor fi "colonizati" in Harghita si Covasna. Tokes actioneaza la ordinul Budapestei.
E greu de spus care ar fi interesele Ungariei in Moldova. Exporturile sale in Moldova au fost de numai 97 milioane dolari, adica 0,9% din total. Mai degraba Ungaria e interesata sa negocieze cu o terta putere informatiile si influenta pe care le detine in Moldova, pentru a obtine alte favoruri la schimb. Adica, mai
pe romaneste, lucreaza pentru rusi.
George SCARLAT
Ria Novosti: Ghimpu consideră că Rusia ar trebui să-şi retragă militarii din R.Moldova
Preşedintele Parlamentului R.Moldova a confirmat că preşedintele rus Dmitri Medvedev va participa la summitul CSI, care va avea loc la 8 şi 9 octombrie la Chişinău.
Rusia ar trebui să-şi retragă militarii de pe teritoriul moldovean şi să aibă o atitudine inţelegătoare faţă de această dorinţă a autorităţilor R. Moldova, a spus joi preşedintele Parlamentului moldovean Mihai Ghimpu, care deţine şi funcţia de preşedinte interimar al ţării, potrivit RIA Novosti, citata de NewsIn. "Rusia ar trebui să-şi retragă (retragă militarii din R. Moldova - n.red.)", a spus Ghimpu in conferinţa de presă de după intalnirea cu şeful administraţiei preşedintelui rus Serghei Narişkin, aflat la Chişinău. Intrebat dacă aceasta dorinţă va avea influenţe negative asupra relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău, Ghimpu a răspuns: "Nu cred". Preşedintele interimar al R. Moldova consideră că "Rusia inţelege şi va opta pentru ca cele două ţări să rezolve problema retragerii". De asemenea, Ghimpu a confirmat că preşedintele rus Dmitri Medvedev va participa la summitul CSI, care va avea loc la 8 şi 9 octombrie la Chişinău, transmite si StireaZilei.md.
Ziua Online
Din nou, Basarabia
De aproape doua secole, Basarabia, sau partea estica a Moldovei mai bine spus, se lupta sub cizma "fratilor ortodocsi" rusi. Interesant este ca de un secol, lupta acestor romani s-a transformat intr-o lupta pentru Hristos si pentru pastrarea valorilor crestine. In acelasi timp, restul tarii tot de aproape un secol s-a aflat pe aceiasi baricada a suferintei, incepand cu propagarea fortelor anticrestine prin Bela Kuhn si aliatul sau, maleficul Lenin, prin Budapesta in 1919. Nu cred ca este o intamplare asocierea fortelor evreiesti cu bolsevismul la inceputul secolului trecut. Tinta principala a fost si este denigrarea aceluia care nu este recunoscut nici acum in Ierusalism-Mantuitorul Iisus Hristos.
Citind cartea " Ard malurile Nistrului", scrisa de Constantin Virgil Gheorghiu, o sa va cutremurati de drama romanilor din Moldova de Est bolsevizata. Si o sa priviti cu condescendenta situatia romanilor de astazi, de dincolo de
Si in final o intrebare. Nu cred, ca SUA si aliatii sai, nu stiau in 1939 si in 1940 de grozaviile bolsevicilor facute in Polonia, tarile Baltice si Basarbia. Nu cred ca nu stiau de grozaviile bolsevicilor din Rusia incepand cu 1919. Insa ma intreb de ce SUA nu a ales, de a nu se fi aliat nici cu bolsevicii lui Stalin, nici cu Germania-ambele tari cu dictatori dementi si malefici-si de ce nu a protestat fata de tratamentul inuman la care populatia romaneasca din Moldova de Est a fost supusa de evreii bolsevici? Cumva oare pentru ca autorii crimelor impotriva romanilor, in majoritate covarsitoare, erau fie evrei fie bolsevici? Fie in marea majoritate evrei bolsevici? Au ales lupta impotriva Germaniei pentru ca
Oricum ar fi, cei ce reprezinta interesele financiare malefice pe glob sunt aceiasi care lupta impotriva distrugerii credintei. Ei nu au
Sunt intrebari la care poate nu am raspuns si nu acuz o nici o natie intreaga pentru crimele comise. Lupta finantelor mondiale(sa nu uitam ca Lenin si bolsevicii au fost finantati masiv de marii bancheri de pe Wall Street-Rockefeller si
Dati cautare pentru " Ard malurile Nistrului" la urmatorul link:
http://www.cartiaz.ro/
Va multumesc.
