Seful comunistilor si cel al democratilor s-au intalnit ieri pentru discutii asupra alegerii unui presedinte al Republicii
Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana au avut ieri o noua runda de negocieri cu comunistii in speranta ajungerii la un compromis politic in ceea ce priveste obtinerea a minimum opt voturi din partea PCRM pentru alegerea lui Marian Lupu in fruntea statului. Politistii din Republica Moldova si-au mentinut amenintarea ca vor intra in greva generala, in semn de protest fata de unele presiuni exercitate asupra lor de catre procurori in cazul violentelor de la 7 aprilie. Seful Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Voronin, a purtat ieri negocieri intr-un local de lux din Chisinau cu Marian Lupu, propunerea Aliantei pentru Integrare la fotoliul prezidential. Simultan, conducatorii din umbra au celor doua formatiuni politice, asa cum au fost numiti de presa de la Chisinau, Mark Tkaciuk si Dumitru Diacov, au avut la randul lor negocieri separate la "o cafea", informeaza portalul Stirea Zilei, citand o sursa din randul comunistilor. "Pana in acest moment nu avem niciun motiv de a-l vota pe Marian Lupu", a declarat Tkaciuk, dupa intalnirea de ieri.
Madalin Necsutu
ZIUA
Voronin urzeste planuri cu Lupu
Voronin si Medvedev pregatesc represiunea din Basarabia
Presa de la Chisinau dezvaluie ca pe data de 22 iulie un avion din Rusia a aterizat pe aerodromul din Marculesti, a descarcat munitie, arme, scuturi, bastoane de cauciuc si substante chimice pentru dotarea militienilor lui Voronin. Alegerile din 29 iulie vor fi decisive pentru destinul basarabenilor. Clanul mafiot de dincolo de Prut se agata de putere cu aceeasi agresivitate primitiva, care i-a determinat pe tinerii basarabeni sa iasa in strada. Trebuie spus raspicat: la revoltele din 7 aprilie au participat si tineri rusi si ucraineni, nu numai romani (moldoveni). Pe toti ii uneste aceeasi primejdie: izolarea totala a Republicii Molotov si interdictia de a iesi din tara pentru a castiga un ban pentru intretinerea familiei sau pentru pregatire profesionala de nivel european. Daca ramane clanul Voronin la putere, cu acolitii lor Marian Lupu si Dumitru Diacov, vom avea la frontiera o adevarata Coree de Nord.
Mortii vor vota din nou la Chisinau
Institutul pentru Drepturile Omului din R. Moldova a avertizat, printr-un raport, ca 30 de localitati din 33 studiate vor folosi aceleasi liste electorale cu morti, cu persoane neidentificabile (fictive), cu adrese eronate. Se mentin parctic aceleasi conditii de fraudare. Iata ca se repeta conditiile care au provocat mania tinerilor din 7 aprilie. Raportul a fost realizat in cadrul Proiectului de Monitorizare, finantat de Consiliul Europei si PNUD.
Oile Domnului trebuie sa-i aleaga pe comunisti
Preasfintia Sa Marchel (adica Marsel), episcop de Balti si de Falesti, le-a cerut credinciosilor “sa voteze pentru continuitatea frumoaselor traditii incepute deja, pentru stabilitatea si pentru pastrarea statalitatii R. Moldova”. Clanul Voronin, care a furat si ouale de sub closca, este considerat “statalist”, adica lupta pentru faurirea unei Elvetii intre Nistru si Prut. Opozitia este acuzata ca submineaza statalitatea Republicii Molotov daca vorbeste raspicat despre aderarea la Uniunea Europeana, la NATO si despre unirea cu Romania. In ce priveste “frumoasele traditii incepute deja”, probabil ca Preasfintitul Marchel se refera la uciderea tinerilor din piata centrala de la Chisinau si la violarea fetelor de catre militienii “statalisti”, de fata cu prietenii lor. Iata o mostra vie. Andrei Ivantoc, un veteran al luptei pentru eliberare nationala, povesteste despre momentele groaznice prin care a trecut pe 7 aprilie: “Ne-au inconjurat, pe sotia mea Eudochia au lovit-o cu scutul si au aruncat-o intr-un pom. Apoi au inceput a ma bate pe mine si racneau cuvinte murdare in ruseste – nu e exclus sa fi fost si forte speciale rusesti. M-au batut de-a binelea, ca mi-au rupt o mana, mi-au crapat pielea de pe cap in trei locuri. Dar, multumesc Domnului ca am ramas in viata si de data asta, ca tot eram in sange, nu vedeam nimic. Auzeam numai cum striga lumea, care m-a ajutat sa ies din mainile lor. Dupa ce am facut comotie cerebrala, am stat in spital. Dupa aceea, am venit acasa, dar nu ma puteam ridica, aveam ameteli si cadeam jos. Am fost din nou la medic, am primit medicamente si parca acum mi-am revenit oleaca.” Preasfintitul Marchel nu poate uita momentul din 11 martie 2007, cand a fost hirotonit episcop de Balti si de Falesti la Catedrala Patriarhala “Hristos Mantuitorul” din Moscova. Chiar daca el este acelasi Marchel Mihaescu din satul Parlita, raionul Falesti, nu poate musca mana care umileste istoria propriului popor. Pana si Vasile Tarlev, nu demult premierul lui Voronin, recunoaste ca diversiunea din 7 aprilie apartine comunistilor, ca Marian Lupsu a ramas un pion de-al lui Mark Tkaciuk.
“Acuzatiile la adresa Romaniei sunt actiuni criminale”
Vlad Filat (FOTO), presedintele Partidului Liberal Democrat, avertizeaza ca acuzele cu privire la implicarea Romaniei in revoltele din 7 aprilie reprezinta “actiuni criminale”. Pana si procurorul general Gurbulea, o unealta jalnica a lui Voronin, a recunoscut public zilele trecute ca Romania nu s-a implicat in acele tulburari tragice. “Atat timp cat comunistii raman la guvernare, nu avem perspective. Ei stiau ca va fi o revolta sociala si au canalizat-o pentru a-si satisface anumite interese. Au implicat provocatori mascati, platiti, care aveau sarcini foarte clare de a distruge edificiile statului, de a arbora drapele, obligatoriu si romanesc, desigur, pentru ca ulterior sa distraga atentia publica de la adevaratele probleme politice, economice, sociale”, a afirmat Filat. Pentru politicienii de la Chisinau si de la Bucuresti, care nu pricep ce se intampla cu basarabenii, oferim spre meditatie cateva cuvinte rostite de acelasi Andrei Ivantoc, un roman care a stat 15 ani dupa gratii in Transnistria: “Cel mai mult ma intreb – Doamne, ce ar fi trebuit sa fac si n-am facut? Apoi – Ce n-ar fi trebuit sa fac si am facut? Pe urma ma intreb de ce am ajuns noi mai rau ca in 1990. De ce la noi trecutul a revenit? Toti vorbesc la noi ruseste. Economia e in mana rusilor. Ma intreb de ce e asa si nu ne apropiem si noi de Tara. Demult, inca din ’90, puteau sa nu mai fie hotarele astea pe Prut. Cine a pus piedicile? Stim ca Rusia, asta e clar. Dar, dintre ai nostri, cine a fost interesat sa faca asa ceva? Nu vedeti ca miscarea de renastere nationala, care a fost foarte puternica, a fost distrusa complet? Sper ca istoria o sa deschida pagina si o sa vedem. Dar ma intreb de ce trebuia ca atatia oameni sa-si piarda viata, ca atatia sa fie chinuiti…” Ca simplu privitor cu unele informatii, pot spune ca Rusia nu ar mai fi capabila sa riposteze daca romanii s-ar uni, iar Uniunea Europeana ar accepta faptul implinit. De cealalta partea a Atlanticului, Washingtonul ar rasufla usurat: s-a mai rezolvat o problema in estul Europei. Cei mai agresivi contra acestui proiect de reintregire nationala raman maestrii din umbra ai lui Mark Tkaciuk… Daca fraudele vor fi acceptate de populatie pana la urma, lucrurile vor reintra in acelasi “normal”: majoritatea basarabenilor sunt someri si fac foamea, dar Oleg Voronin si-a luat Maybach de 500.000 de euro, iar fiica lui este in topul miliardarilor tineri din spatiul fostei Uniuni Sovietice. Dupa ce a facut dovada calitatilor profesionale in compania celor doua prostituate, starletul porno Veaceslav Iordan va fi avansat, iar Andrei Stratan va putea repeta ca ministru de externe: “Pe agenda Guvernului nu figureaza nici o chestiune ce tine de eliminarea vizelor pentru cetatenii Romaniei, care vor sa vina in R. Moldova”. Punct si de la capat. Dar vor accepta totusi tinerii Basarabiei aceasta reluare in cheia lui Stalin?
Un posibil scenariu. "Eminenta cenusie" a lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk si operatiunea "Succesorul"
DECLARAŢIA PRIVIND SITUAŢIA POLITICĂ INTERNĂ NEGATIVĂ DIN RM ŞI PERSPECTIVA DESTRUCTIVĂ A DEZVOLTĂRII PROCESELOR POLITICE
Vezi si Iurie Rosca: Mark Tkaciuk, groparul lui Vladimir Voronin
CEL MAI APROPIAT CONSILIER AL LUI VORONIN
Spre deosebire de mulţi reprezentanţi de vârf ai puterii, Marc Tkaciuk n-a propus niciodată oameni la posturi de răspundere (consilieri prezidenţiali, miniştri, preşedinţi de comisii parlamentare) pe principiul fidelităţii faţă de persoana sa. Cu toate acestea, ulterior, o dată cu avansarea în administraţia publică, cei pe care i-a promovat în funcţii importante pe principiul profesionalismului, i-au dovedit devotament şi ataşament politic ferm
» Flexibilitatea ca garanţie a succesului
Oricine dintre invitaţii la recenta aniversare a lui Marc Tkaciuk – în septembrie, el a împlinit vârsta de 40 de ani – ar fi remarcat, înainte de toate, două lucruri. Mai întâi, ce bancuri inteligente şi rafinate spun amicii săi. Apoi, câţi dintre ei au fost promovaţi la înalte posturi de stat. Masa de la restaurantul „Purcari” din sudul ţării al casei de vinuri cu acelaşi nume adunase în jur de 200 de convivi: prieteni, colegi de serviciu, actuali şi de la Şcoala de Antropologie, înfiinţată şi condusă mai bine de un deceniu de cel mai apropiat consilier al lui V. Voronin.M. Tkaciuk e considerat, după mentalitatea basarabeană, evreu, pe motiv că este foarte deştept şi nu vorbeşte fluent româna. N-ar fi nici el împotrivă, probabil, născut din mamă armeancă şi tată ucrainean, să-i gâlgâie prin vene şi ceva sânge semit. Dar e curios să-l asculţi cu câtă pasiune vorbeşte cu prietenii o ucraineană anecdotică din cătunele de nord ale Moldovei şi cum potriveşte cu grijă cuvintele când se întreţine în armeană cu Asea Akopovna, mama sa. Tatăl, Evgheni Tkaciuk, este bine cunoscut în lumea ziariştilor de la Chişinău, mai ales ca un salahor al ideii. Mai mult pe principii de voluntariat, a redactat ani buni ziarul „Komunistul”, tot cu muncă voluntară întreţine acum revista „Mâsli”, considerată drept serverul ideologic şi filozofic al reţelei comuniste de instruire din Moldova. Tkaciuk-junior are predilecţii pentru filozofia chineză. La şcolile de vară ale comsomoliştilor, unde e musafir şi lector nelipsit, îi place să facă mereu referinţă la stratagemele lui Sun-Tzi şi nu oboseşte să inventeze formule noi pentru o veche idee confuciană: „Moliciunea şi flexibilitatea înving până la urmă duritatea şi tăria”.
Se zice, şi pe bună dreptate, că M. Tkaciuk a căştigat în două rânduri alegerile comuniştilor. Prima dată, în 2001, prin elaborarea unei tehnologii electorale foarte potrivite situaţiei socio-economice de atunci, punând în valoare carisma lui V. Voronin. A doua oară, în 2005, când a dat situaţia politică peste cap, utilizând sindromul oranj, potrivnic ideologiei comuniste, în favoarea PCRM, aranjând în toiul campaniei electorale apropierea lui V. Voronin de M. Saakaşvili, V. Iuşcenko şi T. Băsescu – trei chipuri ale simbolului revoluţiei oranj.
M. Tkaciuk îl venerează pe preşedinte şi tocmai de aceea poate fi încadrat cu greu în noţiunea de „eminenţă cenuşie”. Da, posibilităţile lui administrative sunt imense, iar soluţiile pentru anumite situaţii de conflict sau fără ieşire sunt de cele mai dese ori de-a dreptul uluitoare chiar pentru guvernanţi. Dintre actualii oameni de stat este, probabil, creditat de către preşedinte cu cea mai mare încredere. Nu i se poate reproşa, însă, că ar fi abuzat vreodată de această încredere.
Se spune că toate soluţiile lui netradiţionale de gestionare a crizelor politice îşi găsesc, mai întâi, un opozant foarte dur în persoana preşedintelui. Totuşi, cei mai înverşunaţi inamici îi are în mijlocul opoziţiei. Aceasta, pentru că e un partizan convins al statalităţii moldoveneşti. Mai în glumă, mai în serios, M. Tkaciuk zice că e de acord cu Unirea, dacă aceasta ar fi condiţionată de Chişinău şi dacă la Moldova s-ar alipi, în afară de România, Ucraina şi Bielorusia. Toastul lui preferat este „Pentru frontiera moldo-chineză!”. Opoziţia a pierdut aproape de fiecare dată duelurile politice cu consilierul prezidenţial pentru probleme interne. Destrămarea principalului partid de opoziţie Alianţa „Moldova Noastră” (AMN), de exemplu, a avut loc nu în ultimul rând ca urmare a faptului că presa afiliată puterii, dirijată din umbră de M. Tkaciuk, a demonstrat că S. Urechean nu e un lider politic credibil, înainte de toate, pentru colegii săi. Abandonându-l recent pe Urechean, liberalii A. Ţăranu şi V. Pavlicenco au repetat, de fapt, acuzaţiile presei procomuniste de acum un an şi jumătate. Totodată, M. Tkaciuk îşi poate apropia, când e nevoie, cei mai bătăioşi adversari. Pe Iurie Roşca, bunăoară. Oamenii care s-au întreţinut cu M. Tkaciuk observă farmecul lui aparte cu care ghidează o discuţie spre obiectivele propuse, nonşalanţa cu care abordează cele mai complexe probleme de stat, predispoziţia pentru compromisuri.
» Omul de temut pentru adversarii politici ai comuniştilor
Deşi a fost unul dintre iniţiatorii şi promotorii Memorandumului Kozak (desigur, în versiunea pe care o considera, cu îndoielile inerente, acceptabilă pentru Moldova), adevăraţii lui duşmani se află, paradoxal, la Moscova, în Kremlin. Oamenii ştiutori spun că au existat destule încercări ale serviciilor secrete ruseşti de a-l discredita şi îndepărta de preşedinte. Ultima întâlnire a lui V. Voronin cu V. Putin era condiţionată de excluderea lui M. Tkaciuk din componenţa delegaţiei oficiale. N-a fost să fie. Din această cauză, alături de preşedinte, M. Tkaciuk rămâne omul de temut pentru adversarii politici ai comuniştilor din exteriorul şi din interiorul ţării, fie că e vorba de alegeri, de războaie informaţionale sau diplomatice. Altminteri, îşi adoră soţia, o rusoaică din rândul intelectualităţii rasate din Sankt Petersburg (oraşul unde M. Tkaciuk şi-a făcut doctoratul), îşi iubeşte fiul aflat în pragul pubertăţii, rămâne fidel profesiei sale de arheolog, eroului său romantic Che Guevara, chitarei şi naturii noastre moldoveneşti.
În august, când preşedintele e plecat în vacanţă, poţi întâlni pe malul Nistrului, la nordul Moldovei, un om între două vârste, cu barbă deasă şi neagră de caucazian, în ghete sport şi cu un rucsac enorm în spate, transpirat, numai praf, dar mereu zâmbăreţ. E Marc Tkaciuk, zis evreul, omul flexibil care găseşte oricând soluţii pentru grijile Preşedinţiei.
