Lacrimi si flori de la tinerii basarabeni pentru Doina si Ion Aldea Teodorovici, martiri ai Romaniei Mari. Parastas la Cosereni, locul crimei. FOTO
Slobozia: Coșereni, loc de pelerinaj la comemorarea artiștilor Ion și Doina Aldea Teodorovici
de Mihai Iosif
Așa cum ne-au obișnuit de 18 ani, de când sufletele celor doi artiști s-au ridicat la cer, și în acest an Organizația Studenților Basarabeni organizează o întâlnire la monumentul soților Aldea – Teodorovici din comuna Coșereni, ridicat chiar pe locul în care a avut loc accidentul rutier, care le-a pus capăt zilelor.
În memoria celor doi artişti, pe partea dreaptă a şoselei Bucureşti-Urziceni-Slobozia, la intrarea în comuna Coşereni, chiar în locul în care maşina cu care se deplasau spre Chişinău a intrat într-un copac, a fost ridicată o cruce de marmură albă.
„Ne-am obișnuit cu prezența tinerilor basarbeni la monumentul soților Teodorovici, pe care îi așteptăm cu drag de fiecare dată. Pe lângă studenții din Basarabia, an de an, au fost prezenți la monument și localnicii din Coșereni, care au fost martori la cumplita tragedie. Ne îngrijim în fiecare an să aducem la locul troiței un generator electric, boxe și un microfon, la care preotul din localitate să oficieze slujba de pomenire“, a declarat Ion Radu, primarul comunei Coșereni.
Astăzi, 30 octombrie, se vor împlini 18 ani de la moartea celor doi cântăreţi care au militat pentru unirea Basarabiei cu România. Imediat după revoluţia din decembrie 1989, cei doi soţi au început activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii române în Basarabia. Dacă astăzi se învaţă în limba română şi dacă alfabetul latin a fost reintrodus în Basarabia este şi meritul lor.
Cei doi soți au pierit în anul 1992, în noaptea de 29 spre 30 octombrie , în urma unui accident de circulație produs chiar pe raza localității Coșereni. Mașina în care se aflau cei doi a derapat și s-a izbit de un copac de pe marginea drumului. Multă vreme asupra producerii accidentului au planat tot felul de ipoteze, care arătau că cei doi artiști au fost de fapt uciși, având în vedere politica lor militantă împotriva regimului comunist de la Chișinău. Cert este că o anchetă în acest sens nu a fost niciodată demarată.
Astăzi, 30 octombrie, la 18 ani de la ciudatul accident, care le-a curmat glasul celor doi artiști, peste 300 de juni basarabeni din România își dau întâlnire la Coșereni pentru a comemora două dintre cele mai mari personaje ale istoriei contemporane de dincolo de Prut.
Preluat de pe RONCEA.RO
Sursa: Adevarul
Foto si Info: Basarabeni.ro
Acum 18 ani, Doina si Ion Aldea Teodorovici au fost omorati pentru dragostea lor pentru Romania. Sa ascultam cantecul lor dedicat lui Eminescu
Trilaterala de la Deauville: Chişinăul nu mai crede în miracole
După întâlnirea de la Deauville cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel, liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a anunţat că „Rusia va intermedia un dialog de succes între Chişinău şi Tiraspol”, dar a precizat că depinde mult şi de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, a Uniunii Europene şi a României. El a menţionat că toate aceste părţi „trebuie să adopte o poziţie constructivă". Sintagma utilizată de Medvedev a suscitat interesul analiştilor de la Chişinău, Moscova şi Kiev.
DMITRI MEDVEDEV: „Republica Moldova se află într-o stare de relativă nedeterminare. Acolo urmează să aibă loc alegeri parlamentare şi, în mod firesc, procesul de negocieri în problema transnistreană va putea fi reluat atunci când vor apărea nişte negociatori împuterniciţi. Imediat ce vor avea loc alegerile, cred că avem şanse să reluăm negocierile şi să atingem rezultate. Rusia va ajuta ca aceasta să se întâmple”. (...) „Totuşi, succesul nu depinde doar de Federaţia Rusă, ci în primul rând de poziţia Republicii Moldova, de cea a Transnistriei, României şi de poziţia UE. Toate trebuie să participe la procesul de negocieri şi să aibă abordări constructive”.
Oricat ar părea de straniu, reacţiile optimiste ale analiştilor în ceea ce priveşte eventualitatea soluţionării diferendului transnistrean vin, de data aceasta, de la Moscova şi, parţial, de la Kiev. Publicaţia moscovită „Nezavisimaia Gazeta" scrie că „Moscova se pregăteşte să cedeze Transnistria Uniunii Europene şi să deschidă, astfel, drumul unei Moldove unificate spre spaţiul comunitar".
Analistul politic moldovean, Viorel Cibotaru, admite ipotetic un astfel de scenariu:
„Prieteneşte, Federaţia Rusă aşteaptă ca UE să o preseze. Probabil au ajuns la anumite înţelegeri privind modul şi formatul acestei soluţii finale, iar acum este jucat acel joc diplomatic pentru publicul larg care nu poate „digera” imediat nişte schimbări care s-au produs peste noapte. Şi ca să păstreze anumite aparenţe, ca să nu-şi provoace critici din partea elitelor din Federaţia Rusă, să nu provoace nemulţumirea anumitor cercuri influente – se lansează astfel de declaraţii, pseudo-presiuni, după care Federaţia Rusă să cedeze”.
Totuşi, Viorel Cibotaru crede că, în cazul unui astfel de scenariu, Rusia ar urma să primească ceva în schimb din partea UE:
„Vitalie Călugăreanu: - Cum poate fi interesată Rusia ca să-şi dorească cu adevărat soluţionarea conflictului transnistrean?
Viorel Cibotaru: - Prin obţinerea unui alt statut decât cel existent în arhitectura securităţii europene. Nu există o cale viabilă de implementare a unei soluţii finale a conflictului transnistrean fără un anumit tip de garanţii. Nu există garanţii juridice şi nimeni nu va da aceste garanţii, dar Rusia are nevoie de o acoperire strategică de lungă durată din partea UE şi SUA. În al doilea rând este vorba de facilitarea unor platforme de expansiune a intereselor economice ale Federaţiei Ruse".
Dar ce interes ar avea Germania şi Franţa să răsplătească Rusia pentru a obţine soluţionarea diferendului transnistrean şi reunificarea Moldovei? Ambasadorul Republicii Moldova la Paris, Oleg Serebrian, vede două motive: în primul rând regiunea separatistă transnistreană se află în vecinătatea imediată a Uniunii Europene. Doi: dosarul transnistrean este "mai puţin dificil decât dosarele conflictelor caucaziene".
Pe de altă parte, expertul moldovean în problema transnistreană, Oazu Nantoi, susţine că trilaterala de la Deauville nu poate duce la soluţionarea diferendului transnistrean:
„Eu sunt ferm convins, şi acest lucru mi-a fost confirmat de surse diplomatice, că la Deauville nimic nu va fi semnat. Trebuie să ţinem cont de faptul că diferendul transnistrean în genere nu are soluţii rapide. Este vorba despre un dialog diplomatic, care nu promite soluţii spectaculoase".
Dar ce a avut în vedere Dmitri Medvedev atunci când a spus că şi România trebuie să participe la soluţionarea diferendului transnistrean şi să aibă „o poziţie constructivă”? Un răspuns parţial la această întrebare găsim în comentariul apărut în „Nezavisimaia Gazeta". Potrivit ziarului moscovit, „soluţionarea conflictului presupune retragerea militarilor ruşi de pe teritoriul transnistrean, după care României i-ar reveni misiunea de a scăpa de o parte a armelor convenţionale".
La rândul său, directorul Centrului pentru studierea societăţii civile din Kiev, Vitali Kulik, susţine că problema transnistreană ar putea fi rezolvată prin reanimarea eşuatului „Memorandum Kozak" de federalizare a Republicii Molodva. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Voloşin, a menţionat, însă, că soluţionarea diferendului transnistrean ar putea avea loc în 2013, când Ucraina va prelua preşedinţia anuală a OSCE.
Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu
Soarta Basarabiei – decisă în Normandia
Sursa: Ziua Veche
Nezavisimaia Gazeta subliniază intenţia Angelei Merkel de a transforma statutul UE şi SUA la negocierile din Transnistria din observatori în participanţi direcţi şi propunerea Uniunii Europene ca Rusia să renunţe la sprijinul acordat regimului separatist transnistrean în schimbul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Publicaţia rusă mai aminteşte că la această întâlnire nu vor lipsi nici scenariile federalizării Republicii Moldova. Semnalele de la această întâlnire vor avea un impact major asupra alegerilor din 28 noiembrie de la Chişinău, fiind chiar în stare să încline balanţa electorală într-o parte sau alta. Care strategie electorală din Republica Moldova va fi sprijinită de declaraţiile finale de la Deauville? Vor ajunge cei „trei mari” din Europa la o înţelegere cu privire la viitorul Republicii Moldova?
Trebuie luată în considerare şi poziţia pe care o vor avea Statele Unite faţă de rezultatele discuţiilor de la Deauville. Una din mizele discuţiilor care încep astăzi este participarea Rusiei la scutul american anti-rachetă din Europa. Pe de altă parte, după cum subliniază The Economist, este greu de crezut că americanii le acordă o mare încredere ruşilor câtă vreme aviaţia strategică a Moscovei testează periodic vigilenţa apărătorilor spaţiului aerian NATO. Nici recentul exerciţiu al forţelor nucleare strategice ale Rusiei care aveau ca ţintă capitala Poloniei Varşovia nu este de natură să crească încrederea în intenţiile Moscovei. The Economist subliniază faptul că intenţiile Angelei Merkel de a rezolva chestiunea transnistreană în cooperare cu Rusia nu au dat până acum rezultatele scontate. Publicaţia citată apreciază că pentru rezolvarea problemelor din Republica Moldova este nevoie de stabilitate politică, creştere economică şi integrare europeană. Cel puţin cu privire la ultimul aspect menţionat există o mare reticenţă a statelor occidentale în a accepta noi membri în clubul european, datorată în mare parte valului de imigranţi din Europa de est. Nimeni nu îşi doreşte în acest moment un nou val de extindere.
Deutsche Welle face o observaţie interesantă cu privire la întâlnirea de la Deauville: „deşi discuţiile sunt informale, unii dintre aliaţii Germaniei şi Franţei sunt nemulţumiţi de faptul că nu participă la întâlnire”. BBC notează că întâlnirea de la Deauville este mai degrabă o sesiune de „brainstorming” şi că nu sunt aşteptate nici un fel de decizii majore deoarece liderii din Germania şi Franţa nu vor să apară ca scurtcircuitând politica externă comună a Uniunii Europene.
Preşedintele face lobby pentru Chişinău la Comisia Trilaterală. Doamne, ocroteste-i pe romani!
Şeful statului, Traian Băsescu, a explicat la finele acestei săptămâni că Republica Moldova trebuie inclusă de către Bruxelles în pachetul statelor Balcanilor de Vest în vederea aderării în următorul val. Afirmaţiile lui Băsescu au fost făcute la dineul oferit participanţilor la cea de-a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale care a avut loc la Bucureşti în acest weekend. „Afinităţile României faţă de Republica Moldova nu constituie un secret. Suntem o singură naţiune, cu o istorie comună până în 1940, care trăieşte în două ţări, vorbeşte aceeaşi limbă şi îşi extrage seva din aceeaşi cultură. Continuarea avansului Republicii Moldova către Uniunea Europeană depinde în mod crucial de menţinerea la putere a Alianţei proeuropene, după alegerile din luna noiembrie a acestui an“, a subliniat preşedintele. De asemenea, şeful statului a declarat că securitatea în zona Mării Negre şi rezolvarea conflictelor îngheţate trebuie să rămână o prioritate de securitate globală. „Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze rolul în regiunea Mării Negre şi să-şi echilibreze dialogul cu cele două puteri regionale, Federaţia Rusă şi Turcia“, a mai spus Băsescu. Comisia Trilaterală este o organizaţie privată, creată în 1973 de către miliardarul american David Rockefeller în scopul unei mai bune cooperări între SUA, Europa şi Japonia.
