La mulţi ani, români! La mulţi ani, România! Tot ce-i românesc nu piere în ţara in care ne-am născut!









Eşti român sau păgân?

Ucraina cere pamant Republicii Moldova

Chisinaul si Kievul se afla in pragul unui scandal diplomatic referitor la terenul de sub o magistrala auto care face legatura unei regiuni a Ucrainei cu alta, dar care trece pe teritoriul Republicii Moldova, relateaza cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, consultat de Agerpres. In acest context, partea ucraineana ameninta cu implementarea unor sanctiuni severe ce se refera la impunerea de vize pentru cetatenii Republicii Moldova care doresc sa se deplaseze pe teritoriul Ucrainei si totodata a unei prevederi ce se refera la faptul ca acestia vor mai trebui sa faca la granita dovada detinerii sumei de 1000 de dolari sau documente care sa ateste existenta in cont a unei asemenea sume. In cazul in care aceste conditii nu vor fi indeplinite, vamesii ucraineni ar putea bloca accesul celor care doresc sa treaca frontiera. Cerintele Ucrainei s-au facute auzite inca din aceasta vara prin intermediul secretarului de stat Raisa Bogatareva si adjunctul sau, Vladimir Ograzko. In acest sens, Republica Moldova l-a trimis joi pe ministrul-adjunct al Afacerilor Externe Andrei Popov sa negocieze cu omologii sai ucraineni solutionarea acestor probleme. Unul dintre motivele declansarii acestor divergente il reprezinta faptul ca Republica Moldova a demarat proiecte de dezvoltare la portul de la Giurgulesti care ar face in realitate concurenta portului ucrainean de la Reni. La inceputul anilor '90, Kievul a transferat in proprietatea Republicii Moldova 400 de metri din malul dunarean, in zona portului moldovean Giur­gulesti. Fostul sef al Depar­tamentului de Drept International din cadrul MAE de la Chisinau, Eugen Revenco, a declarat ca in acordul dintre Republica Moldova si Ucraina privind aceasta magistrala, precum si in protocolul anexat acestuia, nu se face nicio referire explicita cum ca terenul de sub sosea trebuie transferat Ucrainei. El a mai adaugat ca acordul contine referiri stricte doar la magistrala propriu-zisa si despre cine ii asigura securitatea. Mai mult, expertul de peste Prut sustine ca documentul prevede infiintarea de posturi comune de graniceri, in timp ce Ucraina a decis sa le instituie deja unilateral. Revenco se mai intreaba retoric cum ar mai putea, in cazul instituirii acelor sanctiuni de care vorbeste Ucraina, ca taranii din aceasta regiune, care au casele pe o partea a soselei, sa treaca pe cealalta parte acolo unde au terenurile agricole. Presa ucraineana acuza Republica Moldova de faptul ca, odata cu ins­talarea noii puteri la Chi­sinau, diplomatia acestei tari a grabit semnarea de acorduri de frontiera cu Romania dar in privinta Ucrainei, lucrurile stau inca sub semnul intrebarii.

Madalin Necşuţu

A înnebunit Lupu! Lupu îşi schimbă părul, dar năravul ba! 12 puncte de cădere la pace cu comuniştii!

Principiile si actiunile propuse Partidului Comunistilor pentru votarea Presedintelui Republicii Moldova au fost prezentate conducerii PCRM pe cale oficiala de catre candidatul la funtia de sef al statului, Marian Lupu, în dimineata zilei de astazi, 26 noiembrie.


Vezi mai jos întreg pachetul de propuneri.

1. Adoptarea Legii privind opozitia parlamentara în vederea asigurarii principiului egalitatii partidelor în desfasurarea activitatilor parlamentare,
2. Dreptul opozitiei parlamentare de a desemna conducerea Curtii de Conturi si a Comisiei Electorale Centale,
3. Promovarea unor politici economice social orientate si consolidarea mecanismelor de protectie sociala,
4. Respectarea prevederilor constitutionale si mentinerea statutului de neutralitate al RM,
5. Realizarea politicii de reintegrare a tarii în baza respectarii suveranitatii si integrarii teritoriale a R. Moldova. Identificarea unei solutii durabile si viabile a solutionarii problemei transnistrene cu participarea si consultarea tuturor fortelor politice repezentate în Parlament,
6. Consolidarea si eficientizarea mecanismelor menite sa asigure drepturile tuturor grupurilor etnice, crearea conditiilor pentru participarea lor activa în viata publica a tarii,
7. Consolidarea democratiei locale. Promovarea unei relatii coerente si egale în raport cu toate autoritatile administratiei publice locale, bazata pe prioritati social-economice ale localitatilor si populatiei, si nu pe criterii de apartenenta politica a primarilor sau consilierilor locali,
8. Excluderea practicii persecutarii pe criterii de simpatie sau afiliere politica a agentilor economici care activeaza în conformitate cu prevederile legale,
9. Oranizarea sectorului audio-vizual public în spiritul minimalizarii influentei politice fata de procesul de desemnare a membrilor CCA si CO al TRM,
10. Deideologizarea sistemului educational si abordarea echilibrata a problemei predarii istoriei RM prin prisma abordarii stiintifice si pluralismului de opinie, exprimat prin prisma diversitatii culturale si integrarii sociale si excuderea ingerintelor politice , a subiectivismului stiintific si a ideologizarii voluntariste,
11. Promovarea spiritului de dialog si compromis politic, combaterea manifestarilor de intoleranta agresiva ideological,
12. Promovarea politicilor îndreptate spre consolidarea statalitatii Republicii Moldova, combaterea fenomenelor iredentiste ce pot submina suveranitatea tarii.

Marian Lupu a declarat ca pachetul de propuneri ramane a fi deschis pentru discutii si negocieri.

Deputatul comunist, Mark Tcaciuc, a tinut sa atentioneze ca nu a vazut lista de actiuni propusa de candidatul la functia de sef al statului, Marian Lupu, însa a subliniat: "Nu cred ca în acest pachet este vreo propunere care ne-ar determina sa participam la alegerea sefului statului".

Sursa: UNIMEDIA

Filat dă Palanca Ucrainei

„Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.”

„Într-adevăr prin unele acţiuni ale noastre poate am cedat. Dar trebuie să avem în vedere că suntem un stat suveran şi independent care îşi asumă angajamentele.”

„Republica Moldova are un acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca.”

“Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi. Noi trebuie să implementăm acele angajamente pe care le-am asumat. Există un acord interstatal care prevede exact cum trebuie să procedăm. Or noi spuneam că suntem parteneri credibili, ţara care îşi asumă angajamente şi le respectă.

„După ce va fi demarcată frontiera moldo-ucraineană, vom putea controla şi frontiera cu regiunea transnistreană.”

Premierul Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko,

23 noiembrie 2009

Cu doar câteva zile în urmă am trecut în revistă puctele vulnerabile în dialogul cu Ucraina determinate de cedările teritoriale produse în 7 locuri ale frontierei cu vecinul din răsărit (Cuciurgan, insula Nişaliu, Palanca, Carabiber, Basarabeasca, Vulcăneşti, Gurgiuleşti) şi posibila cedare în al optulea punct, în nordul ţării, acolo unde Centrala hidroelectrică de la Novodnestrovsk ocupă 17 hectare din teritoriul nostru naţional. Spuneam atunci că abia după revenirea premierului moldovean de la reuniunea CSI de la Ialta, pe care acesta a şi prezidat-o, vom putea afla în ce măsură actuala guvernare este capabilă să aplaneze orice divergenţe, acţionând în interes naţional, şi să evite noi cedări teritoriale.

La 23 noiembrie premierul Filat a ţinut o conferinţă de presă la care a anunţat în numele său şi al întregului Cabinet că acceptă presiunile Kievului şi că Republica Moldova îşi va onora pretinse “angajamente” faţă de Ucraina, „angajamente” derivând, chipurile, din Tratatul de frontieră cu Ucraina semnat în 1999 şi ratificat în 2001.

Fără a se gândi mult, Vladimir Filat a adus la cunoştinţă publică intenţia guvernului condus de el de a-i ceda definitiv Ucrainei atât cele 18 hectare de teren, cât şi traseul automobilistic de 7,77 km din raza comunei Palanca, raionul Ştefan Vodă. Oficialul moldovean a susţinut, iarăşi fără a se gândi mult, că portul Giurgiuleşti ar fi fost construit pe teritoriu ucrainean. Această ultimă afirmaţie s-ar putea explica fie printr-o crasă ignoranţă în materie, printr-o necunoaştere a lucrurilor cum au stat şi stau ele în realitate, fie printr-o sfidare a principiulor constituţionale şi a interesului naţional.

Am arătat în articolul nostru „Răni în trupul Republicii Moldova” de săptămâna trecută (Flux, 20 noiembrie 2009) faptul că Tratatul de frontieră cu Ucraina contravine Constituţiei Republicii Moldova, principiilor privind integritatea şi caracterul inalienabil al teritoriului naţional, iar Curtea Constituţională, sesizată fiind de deputaţii PPCD Iurie Roşca şi Ştefan Secăreanu, s-a spălat pe mâini, declinându-şi, absolut neîntemeiat, sub pretexte formale şi ridicole, responsabilitatea verificării gradului de compatibilitate a Tratatului cu prevederile Legii supreme a Republicii Moldova. Amintim în context că nici un tratat nu poate fi încheiat în numele statului dacă acesta contravine Constituţiei. Iar dacă un asemenea tratat este încheiat abuziv, acesta este neavenit şi lovit de nulitate.

Subiecţii învestiţi prin lege cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională sunt Preşedintele republicii, Guvernul, deputaţii în Parlament şi fracţiunile parlamentare şi Adunarea populară de la Comrat. Ne-am fi aşteptat ca premierul Filat, în loc să se declare gata să predea Ucrainei cele 18 hectare de pământ de la Palanca, cele 17 hectare de pământ de la Novodnestrovsk, să fi anunţat că Guvernul condus de el va sesiza Curtea Constituţională pentru verificarea constituţionalităţii Tratatului de frontieră cu Ucraina negociat şi semnat de regimul Lucinschi (1999) şi ratificat de regimul Voronin (2001). Din pacate, nu a fost să fie. Guvernul Filat nu doreşte să sesizeze Curtea Constituţională şi consideră că acţiunile antipatriotice („Într-adevăr (..) POATE am cedat”!) ale regimurilor Lucinschi şi Voronin ar fi conforme cu Legea Supremă a ţării. Asfel, actualul Cabinet pune un Tratat nedrept semnat cu vecinul din răsărit mai presus de Constituţie şi de interesul naţional.

Părerea noastră este că Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, ca depozitar al Tratatului de frontieră cu Ucraina, are obligaţia să prezente public hărţile anexă la Tratat, arătând atât frontiera din momentul proclamării independenţei de stat, cât şi noile linii prin care frontiera a fost modificată arbitrat în 7 puncte strategice.

Totodată, ministerul condus de domnul Iurie Leancă şi Guvernul Filat în anasmblul său au obligaţia să-i prezinte opiniei publice naţionale, în spiritul transparenţei, lista completă a oficialilor din regimurile Lucinschi şi Voronin (1999-2001) care au consimţit la cedarea teritoriului naţional inalienabil. Nutrim speranţa că harţile vor fi desecretizate, iar numele funcţionarilor care au consimţit la cedarea teritoriului naţional vor deveni cunoscute public. Într-un stat autentic democratic asemenea informaţii nu trebuie să facă obiectul secretului de stat şi nici tăinuite opiniei publice. Iar regimurile Lucinschi şi Voronin au tăinuit aceste informaţii nu doar de opinia publică largă, dar chiar şi de corpul legiuitor care a ratificat Tratatul. Este dificil să înţelegem de ce insistă Vladimir Filat să-şi asume erori şi fapte anticonstituţionale comise de regimurile anterioare, făcându-se astfel părtaş la o evidentă injustiţie şi la un act de trădare naţională.

Un aspect deloc neglijabil este cel al reacţiei populaţiei la aflarea veştii despre decizia guvernului Filat de a-i ceda Ucrainei părţi din pământul ţării. Să nu uităm că la Palanca şi în toată zona raionului Ştefan Vodă există un mare potenţial exploziv şi nu ar trebui să ne mire eventualele proteste energice împotriva Guvernului Filat, care se doreşte continuator al regimurilor Lucinschi şi Voronin în chestiunea teritoriilor pretinse de Ucraina. Cine seamănă vânt va culege furtună. Să nu uităm că apărarea integrităţii teritoriale a ţării este una dintre obligaţiunile cetăţeneşti şi nici un guvern nu le va putea sta oamenilor în cale atunci când aceştia se vor ridica în apărarea pământurilor noastre.

Premierul Filat se prevalează de un Protocol adiţional la Tratatul de frontieră cu Ucraina pentru a justifica intenţia guvernul său de a-i ceda Ucrainei definitiv autostrada de 7, 77 kilometri şi cele 18 hectare din teritoriul nostru naţional. Precizăm pentru toată lumea că Protocolul adiţional la Tratat, abuziv şi necosntituţional, nu prevede asemenea năzdrăvănii. Mintea oricărui cetăţean loial ţării şi bun patriot va refuza să înţeleagă de ce o silnicie anterioară, în loc să fie condamntată şi reparată, este invocată pentru a justifica o altă silnicie care se pune acum la cale împotriva Republicii Moldova.

Observatorilor nu le-a scăpat şi afirmaţia premierului Filat cum că „vom putea controla şi frontiera cu regiunea transnistreană” doar după ce vom „demarca frontiera moldo-ucraineană” prin cedări teritoriale la Palanca şi Novodnestrovsk. Această afirmaţie a premierului demonstrează că Ucraina revine în relaţiile cu Republica Moldova la politica promisiunilor şi şantajului, profitând de separatismul transnistrean alimentat de la Moscova. Vom reveni.

Vlad CUBREACOV

Aliaţii comuniştilor din UE vin la Chişinău

Stânga unită din

Parlamentul European condamnă acţiunile Alianţei pentru
Integrare Europeană „de discreditare a valorilor europene”

Grupul stângii unite a iniţiat audieri privind situaţia din Republica Moldova, la care au participat deputaţii comunişti Iurie Muntean şi Grigore Petrenco. „Stânga unită şi-a exprimat susţinerea acţiunilor PCRM din parlament şi a condamnat acţiunile Alianţei pentru Integrare Europeană de discreditare a valorilor europene”, potrivit unui comunicat al PCRM.

Stânga unită a adoptat o decizie de a delega un grup de deputaţi europeni în Republica Moldova, pentru a se familiariza detaliat cu situaţia, după care vor prezenta concluziile într-o şedinţă plenară a Parlamentului European.

Alianta pentru Integrare Europeana se afla in pericol. Marian Lupu insinueaza ca ar accepta dezmembrarea coalitiei, numai sa fie el ales presedinte!

“Eu cred ca actuala coalitie poate fi divizata in doua parti – aripa liberala si Partidul Democrat”, a afirmat Marian Lupu (foto), candidat la presedintia Republicii Moldova, intr-un interviu pentru postul de radio “Ecoul Moscovei”. (Cand am scris ca aschia nu sare departe de militian, unii s-au grabit sa ma admonesteze…). El isi motiveaza o asemenea gandire prin faptul ca nu exista o traditie la Chisinau in domeniul aliantelor politice. Abordarile politice ale partidelor din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana sunt foarte diferite, la fel ca viziunile asupra politicii externe. In timp ce liberalii nu resping aderarea la NATO, Partidul Democrat, condus de Marian Lupu si Dumitru Diacov, pretinde ca doreste consolidarea statutului de neutralitate a republicii. Ei nu sufla o vorba in fata rusilor, dar Dorin Chirtoaca, Vlad Filat si Mihai Ghimpu au cerut deschis Moscovei sa-si retraga militarii si arsenalul de pe Nistru. Marian Lupu, sustinut de PSD din Romania, a fost la Sankt Petersburg la congresul partidului “Edinnaia Rossiia” (Rusia unita) al lui Vladimir Putin, cu care vrea sa semneze un acord de cooperare. Vlad Filat a anuntat ca a gasit “cel putin 8 deputati comunisti care vor vota pentru Marian Lupu si vom vrea conditiile pentru ca ei sa formeze o fractiune parlamentara separata de PCRM”. Premierul crede ca o noua tentativa de alegere a sefului statului va avea loc pe 7 decembrie. Fisuri au aparut in PCRM: deputatii comunisti Vladimir Turcanu si Victor Stepaniuc accepta alegerea presedintelui, dar Voronin, Grigore Petrenco si Mark Tkaciuk anunta ca vor boicota scrutinul.

Italia va ajuta Chisinaul pentru aderarea la UE

Aflat intr-o vizita de lucru la Roma, Iurie Leanca, seful diplomatiei de la Chisinau, a fost primit de omologul Franco Frattini. Demnitarul italian a precizat ca Roma este dispusa sa joace “un rol crucial” in relatia Republicii Moldova cu Uniunea Europeana si in negocierea acordului de liberalizare a regimului de vize. Frattini a tinut sa mentioneze ca imigrantii din R. Moldova “sunt cooperanti si nu le creeaza probleme autoritatilor italiene”. Luand in considerare aceste elemente pozitive, el a hotarat sa demareze pregatirile pentru negocierea cu autoritatile de la Chisinau a unui acord privind protectia sociala a cetatenilor moldoveni din Italia.

„Eu sunt moldovean si nu particip la Ziua Unirii romånilor“

Candidatul este tot mai echivoc, mai ales ca stie ca liberalii nu au acum alternativa. Jurnalistii l-au intrebat daca va participa la ceremonia pentru Marea Unire de la 1 decembrie. Intors la Chisinau pe 24 noiembrie, Marian Lupu a dat pe gura niste nasarambe demne de Voronin: “Sunt persoane care se identifica drept romani. Eu insa ma identific drept moldovean si am acest drept. Este sarbatoarea altui stat”. Narodul vrea sa dea bine printre berbecii militianului. Afirmatia lui Marian Lupu este extrem de grava si depaseste orice calcul politicianist. 1 decembrie 1918 este Ziua Unirii tuturor romanilor, eveniment pregatit in primul rand de mari politicieni din Basarabia acelui timp. De altfel, ei au dat tonul in acel an de gratie. Crescut la scoala bolsevicilor lui Voronin si Stati, Lupu uita numele unor mari moldoveni care s-au considerat toata viata romani si care au contribuit esential la dezvoltarea spiritualitatii romanesti: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Pantelimon Halipa si multi altii.

Frontieră între civilizaţia apuseană şi civilizaţia ortodoxă. „Principele european” vs „domnitorul român”

În anul 1513 vedea lumina zilei „Principele” lui Nicolo Machiavelli, lucrare politică care, peste o perioadă timp, va prezenta un adevărat manifest al „pragmatismului politic” şi una din expresiile de bază ale gândirii politice moderne. Mai mult decât atât, „Principele” va deveni un adevărat prototip al politicianul occidental modern.

Între 1516-1521, într-un principat ortodox în partea de sud-est a continentului european, vede lumina zilei o lucrare care abordează o viziune absolut opusă celei înaintate de Machiavelli. Din păcate, aceasta va trece neobservată mult timp chiar de poporul căreia i-a fost lăsată drept moştenire.

Este vorba de „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, un adevărat testament politic lăsat urmaşilor, un tratat diplomatic şi o scriere care prezintă o viziune integră asupra fenomenului politic din perspectiva spaţiului ortodox.

Octavian RACU

Surprinde nu doar faptul că ambele lucrări apar în aceeaşi perioadă istorică, dar şi faptul că subiectele discutate sunt aproximativ aceleaşi: relaţiile monarhului cu supuşii săi, diplomaţia, etica, războiul.

Momentul în care aceste două lucrări văd lumina zilei, devine un punct de separaţie dintre cele două lumi radical diferite şi opuse ca accepţiune a lumii: civilizaţia apuseană şi civilizaţia ortodoxă. Europa occidentală, care se află într-un continuu proces de renegare a propriilor valori, moment istoric care a primit numele de „renaştere”, şi societatea românească statornică, continuatoarea tradiţiei imperiale bizantine.

Diferenţa de viziuni devine radicală prin modul în care sunt tratate subiectele. Machiavelli este îmbibat de anticlericalism retrograd şi dispreţ faţă de orice norme morale, politica fiind percepută de acesta ca un lucru care există pentru sine însuşi. Urmărind încercările lui Machiavelli de a justifica necesitatea depăşirii normelor morale de dragul obţinerii puterii, observăm că în lucrarea acestuia nu regăsim un scop final al politicii, pe altarul căreia au loc sacrificiile.

Totuşi, care este scopul final al politicii?

Din păcate, autorul italian nu oferă un răspuns la această întrebare. Puterea „principelui” există şi nu are nevoie de nici un fel de explicaţii, pentru Machiavelli aceasta reprezintă o valoare în sine. Politica este percepută ca o zeitate păgână, în cinstea căreia, pornind de la ideea că puterea este unicul element care oferă un sens existenţei, principele este obligat să jertfească orice. Iată de ce, în acest caz, scopul scuză mijloacele, scopul fiind, fireşte, puterea politică.

Machiavelli caută să şteargă orice diferenţă dintre „bine” şi „rău”, declarând că atunci când este vorba de obţinerea şi păstrarea puterii, totul este permis: „...să nu-i pese dacă va merita faima rea a acelor păcate fără de care i-ar fi greu să păstreze statul; căci dacă cercetăm lucrurile cu atenţie, vom observa că unele scopuri care ni se arată a fi virtuoase, ne-ar duce la pieire dacă le urmărim, în timp ce altele, care ni se par a fi rele, ne fac să dobândim, prin atingerea lor, şi siguranţa şi bunăstarea”.

Două elemente sunt fundamentale, în opinia lui Machiavelli, pentru cucerirea şi menţinerea puterii politice: puterea şi viclenia. Puterea, simbolizată de leu, este cea care intervine în momentul în care nu este suficientă autoritatea legii, iar vulpea este politicianul viclean care caută să ocolească toate legile, inclusiv şi cele morale pentru a ajunge la ceea ce şi-a propus.

Machiavelli ajunge a institui un adevărat cult al vicleniei (de aici şi noţiunea de „machiavellism”), pentru că „...cei care procedează numai în felul leului nu se pricep deloc la arta guvernării”. Politicianul machiavellic este cel care nu cunoaşte ce înseamnă onoarea cuvântului dat: „...un stăpânitor înţelept nu poate şi nici nu trebuie să-şi ţină cuvântul atunci când acesta s-ar întoarce împotriva lui şi când motivele care l-au făcut să promită un lucru au încetat de a mai exista”, iar mila, fidelitatea, integritatea de caracter şi credinţa în Dumnezeu sunt doar instrumente pentru înşelarea celor din jur.

„Principele – vulpe” trebuie să-şi menţină o mască falsă pentru a-şi ascunde adevăratele scopuri: „...dar trebuie să ştii să-ţi ascunzi în tot felul această natură de vulpe, să te prefaci şi să nu te dai pe faţă, deoarece oamenii sunt atât de naivi şi se supun atât de uşor nevoilor prezente, încât acela care înşală va găsi întotdeauna pe unul care să se lase înşelat”.

Oamenii din natură sunt răi, consideră Machiavelli, respectiv, unica soluţie contra “răului oamenilor” este puterea, o divinitate însărcinată cu protecţia tuturor. În contextul acestei idei, normele morale, valorile supreme, în cazul în care nu au calitatea de instrumente pentru cucerirea puterii, îşi pierd orice importanţă.

În tabăra opusă se află „principele ortodox”, domnitorul Neagoe Basarab, pentru care politica nu este un lucru care există de la sine şi pentru sine, ci urmăreşte nemijlocit mântuirea domnitorului şi supuşilor săi. Acesta este raţionamentul politicii în spaţiul civilizaţiei ortodoxe. Aici politica devine o pregătire pentru viaţa de dincolo, nu o construcţie a raiului pe pământ. Desigur, o astfel de logică este de neconceput în lumea catolico-protestantă, unde omul este stăpân absolut asupra vieţii sale şi are deplinătate absolută să aleagă între „bine” şi „rău”.

Spre deosebire de principele lui Machiavelli, virtuţile şi izbânzile domnitorului nu se datorează unor calităţi personale, ci voinţei lui Dumnezeu. Acest lucru nu înseamnă deloc faptul că ortodoxul se lasă pradă fatalismului. Pentru un domnitor ortodox toate eşecurile şi victoriile personale, şi în acelaşi timp ale ţării întregi, sunt rodul vieţii sale duhovniceşti. Dumnezeu nu este un păpuşar, iar omul nu este o paiaţă neputincioasă, însă separarea omului de Dumnezeu înseamnă golirea omului de esenţă, slăbirea interioară care conduce inevitabil la eşecuri.

Izvorul puterii politice nu se află în calităţile personale şi nici în voinţa oamenilor, ci în voinţa şi calitatea lui Dumnezeu. Doar în faţa Lui, voievodul urmează să răspundă pentru modul în care a păstorit supuşii săi: „...că nu te-au ales, nici nu te-au unsu oamenii spre domnie, ci Dumnezeu te-au ales şi te-au unsu şi aceluia plăcere să-i faci”. Să observăm că această viziune se îndepărtează atât de despotismul asiatic, cât şi de democratismul liberal.

Milostenia devine unul dintre elementele de căpetenie pe care trebuie să le urmărească domnitorul. Însă nu o milostenie de dragul menţinerii popularităţii în rândul populaţiei, aşa cum se întâmpla în Roma antică sau în Europa occidentală. Domnitorul nu oferă „pâine şi circ”, ci o milostenie sinceră, pentru iertarea păcatelor sale. Pomana nu este un simplu act de caritate, ci o faptă, o acţiune mistică, însoţită de post, rugăciune, smerenie şi răbdare. În acelaşi timp, spune Neagoe Basarab, domnitorul are trei lucruri în faţă: „ceasul morţii”, „vămile cele înfricoşate” şi judecata de apoi. Anume aceste trei elemente îl fac pe monarh să-şi păstreze verticalitatea morală şi duhovnicească.

Domnitorul ortodox – erou cu înalte calităţi morale

Un capitol separat prezintă relaţia dintre domnitor şi boieri. Neagoe Basarab, vorbind metaforic, prezintă boierii drept o grădină, iar voievodul – gardul care apără grădina de primejdii: „Că eu, feţii mei, am o grădină, cu darul şi cu ajutoriul lui Dumnezeu între multele mele osteninţe şi nevoinţe, o am făcut şi o am crescut frumos şi bine. Grădina aceia şi creştirile cele frumoase dentr-însa suntu boiarii miei cei mari şi cinstiţi. Şi am îngrădit cu gard ca cu un zid de piatră şi grădina mea o am apărat, ca nu cumva să îndrăznească cineva să între într-însă şi să strice ceva den ostenelele mele”. De fapt, aici este vorba de sistemul politic al cărui garant este domnitorul, pentru că în mare parte, păstrarea suveranităţii ţărilor româneşti este legată nemijlocit de puterea boierimii. Chiar şi Machiavelli observă, în „Principele”, că un stat care are o nobilime puternică este uşor de cucerit dar greu de stăpânit. Acolo unde această pătură a fost slabită în favoarea unui despot, cum ar fi exemplu Serbiei, sau nu a reuşit să se cristalizeze, ţările şi-au pierdut independenţa transformându-se în paşalâcuri turceşti.

Ataşamentul boierilor faţă de domnitor depinde de ataşamentul domnitorului faţă de boier. În măsura în care aceste două componente ale puterii politice ştiau să se respecte şi să se completeze reciproc, depindea şi soarta ţării. Iată de ce Neagoe Basarab se adresează fiului său cu următoarele cuvinte: „Iar acum, fătul mieu, eu te las să fii gard grădinii mele şi să o păzeşti, cum am păzitu şi eu. Că dacă o vei păzi şi vei fi gardul împrejurat de piatră, cum am fost şi eu, deacii ei cum cugetă să-şi verse sângele şi să-şi pue capetele pentru mine, aşa-şi vor vărsa sângele şi-şi vor pune capetele pentru tine – sau pentru fieştecare domn care va face şi va păzi aceste învăţături ale mele – şi niciodată nu vor da spatele vrăjmaşilor voştri”.

Dacă la Machiavelli principele îşi menţine autoritatea în faţa supuşilor prin cruzime, domnitorul îşi câştigă simpatia prin milostenie: „...slugile tale care-ţi vor greşi, nu le tăia pentru cuvintele oamenilor, nici îl băga în foc, ci-i iartă greşala, măcar de ţi-ar fi greşit, şi-l învaţă. Cândai doar s-ar întoarce, să fie ca alte slugi, care-ţi vor sluji cu dreptate. Iar de nu să vor întoarce, eşti volnic să-l tai, ca şi pre pomu sterpu. Însă iată ce te învăţu: să nu fie adeseori păharul tău plinu de sânge de omu, că acel sânge, care vei tu să verşi făr de milă, vei da seama de dânsul înaintea lui Dumnezeu”.

O altă logică a lui Neagoe Basarab, care aparent răstoarnă ordinea socială a Evului Mediu, ar fi putut şoca în acea perioadă mentalitatea occidentalului machiavellic cu sânge albastru: „Şi de va fi harnicu unul din cei săraci decât unul den feciorii de boiari sau decât o rudă de ale voastre, voi să nu daţi acelora cinstea şi boeriia, în făţărnicie; ce să o daţi aceluia mai sărac deacă iaste vrednic şi harnic şi-şi va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îţi iaste săracul cu cinste decât boiarul cu ocară”.

Calitatea morală a persoanei este aceea la care atrage cea mai mare atenţie Neagoe Basarab, rezervând un întreg capitol modului în care domnitorul trebuie să se comporte la masă, fragment care este destul de interesant şi util, dar pe care totuşi îl vom trece cu vederea din motive de lipsă a spaţiului.

La subiectul războaielor, la Machiavelli găsim un spirit războinic, dornic de cuceriri. În opoziţie cu acesta, Neagoe Basarab se prezintă ca o fire diplomatică şi pacifistă. În cazul unei ameninţări cu invazia străină, acesta sfătuieşte să se răscumpere de la păgâni pacea, iar în cazul în care aceştia vor dori totuşi să vină cu războiul, domnitorul să nu îndrăznească să părăsească ţara pentru că, mărturiseşte Neagoe Basarab: „...şi eu însumi am fost pribeag, pentr-aceia vă spui că iaste trai şi hrană cu nevoe pribegiia, şi eşti de toţi oamenii dosădit, încă şi copii cei mici, şi de carii suntu mai răi. Pentru-aceia să nu faci aşa. Că mai bună iaste moartea cu cinste, decât viaţa cu amar şi cu ocară. Nu fireţi ca pasărea ceia ce să cheamă cucu, care-şi dă oaolă dă le clocescu alte păsări şi-i scot pui, ci fiţi ca şoimul şi vă păziţi cuibul vostru”.

În acelaşi timp, nu ne poate lăsa indiferenţi îndemnul la luptă al domnitorului român, în cazul în care ţara o cere:

„...să-ţi rădici gândul şi mintea la cer, să-ţi pogoare şi să-ţi fie Dumnezeu într-ajutor. Iar tu să mergi dreptu faţă la faţă spre vrăjmaşii tăi, fără nici o frică; iar cări vor fi ei mulţi, nimic să nu te înfricoşăzi, nici să te îndoeşti. Că omul viteazu şi războinic nu se spare de oameni cei mulţi; ci cum risipeşte un leu o cireadă de cerbi, şi cum omoară un lup o turmă de oi cât de mare şi cum rashiră un glonţu de tun multe cete de ostaşi, nu căci este el mic, ci căci vine cu mare rane şi cumplire, pentru-aceia răshiră şi răsipeşte multe cete de oameni, aşa şi omul viteaz şi bărbat şi hrăbor nu se înfricoşează de oameni mulţi. Că omului viteaz toţi oamenii îi sunt într-ajutor, iar omului fricos toţi oamenii şi suntu duşmani, şi încă de ai săi iaste gonit şi batjocorit şi hulit”.

Din câte vedem, gândurile lui Neagoe Basarab sunt pline de realism, izvorât din momentul istoric care dicta împrejurările de atunci şi experienţele de viaţă ale domnitorului, dar în acelaşi timp păstrează spiritul eroic pierdut de Europa în epoca renaşterii. Bineînţeles, „Învăţăturile” nu reprezintă o viziune personală a lui Neagoe Basarab, ci un manifest ideologic al civilizaţiei în sânul căreia acesta s-a născut, manifest al cărui idei şi principii s-au pierdut în urma procesului de formare şi modernizare al statului român şi victoria „Principelui” lui Nicolo Machiavelli.

Generaţiei de astăzi îi revine sarcina de a reînvia, de a scoate din cămara istoriei valorile autentice româneşti pe care civilizaţia occidentală cu o mare insistenţă încearcă să le arunce în lada de gunoi, înlocuindu-le cu un surogat pe care elita modernă românească îl numeşte cu perversitate „cultura română”.

Canonizarea, la 26 septembrie 2009, a lui Neagoe Basarab de către Biserica Ortodoxă Română este un semn dat de sus poporului român.

În vremurile de pe urmă, domnitorul se întoarce pentru a spulbera dominaţia „Princepelui”, a nemerniciei, a nedreptăţii şi a politicianismului. Nouă nu ne rămâne decât să-l primim.

Sfinte domnitor Neagoe Basarab, roagă-te pentru noi!

Ambasada Romaniei de la Chisinau ar putea solicita prelungirea timpului de vot

Ambasada Romaniei de la Chisinau ar putea solicita prelungirea timpului de vot in Republica Moldova dupa orele 21.00, a declarat, pentru Agerpres, insarcinatul cu afaceri al Ambasadei, Alexandru Muresan. O astfel de solicitare ar putea fi dictata de faptul ca la Chisinau se inregistreaza un numar mare de cetateni romani care vor sa voteze, in fata sectiilor de votare formandu-se cozi de cateva sute de persoane.

Pana la ora 13.00, in Republica Moldova, si-au exprimat optiunile pentru prezidentiale 2.580 de alegatori, cu peste 280 de votanti mai mult decat totalul celor care au votat la alegerile parlamentare din noiembrie 2008. Cei mai multi, circa 1.350 de persoane, au votat la cele patru sectii deschise la Chisinau, iar recordul il detine sectia de pe teritoriul Ambasadei Romaniei, unde au votat 430 de persoane.


Sursa: www.ziua.ro

Revolta machedonilor

La Tirana, in Albania, intre 17 si 19 niembrie s-au tinut lucrarile Congresului International al Aromanilor, organizat de "Uniunea Culturala a Aromanilor din Albania". Rezolutia finala avertizeaza asupra "iminentei conse­cintelor grave" asupra identitatii nationale a aromanilor negarea drep­turilor lor la educatie, serviciu religios, informare in limba materna etc. Ei denunta "statele de origine", adica tarile din Balcani, nicidecum Romania. Aromanii con­damna mis­tificarea istoriei lor de catre statele respective, cu scopul de a nu fi recunoscuti ca minoritate, dar si ras­talmacirea cu acelasi scop a legislatiei. Totodata, participantii au criticat vehement "diversiunea extremista" a unor organizatii ca "Fara armaneasca" din Romania. Acestea, din interese "mercantile si politicianiste" inspirate de cercuri din Romania si din strainatate, inventeaza o noua identitate a aromanilor, de "mace­donarmani" diferita de poporul roman din care aromanii fac parte. Aromanii isi reafirma apartenenta la poporul roman si cer Romaniei sa isi asume datoria morala fata de romanitatea balcanica si sa faca toate demersurile diplomatice si internationale pentru salvarea identitatii aromanilor. Viorel Stanila, ambasadorul Romaniei la Tirana, a spus in discursul sau ca aromanii trebuie sa se miste repede, altfel vor deveni in cativa ani obiect de tranzactii internationale.
Semnatarii rezolutiei sunt Vanghel Sundi, din partea gazdelor, Ion Caramitru, presedintele "Societatii Culturale Macedo-Romane", Aureliu Ciufecu - "Congresul de Cultura Macedo-Romana" din SUA, Elena Wisosenschi - "Musata Armana", Gheorghe Zamani - "Asociatia Veria", Victor Enache - "Asociatia Car­libana", Aurel Papari - "Fundatia Andrei Saguna", Lascu Stoica - "Picurarlu de la Pind", Svetlana Mikolin - "In media Res" din Serbia. Au mai participat acade­micienii Constantin Bala­ceanu-Stolnici si Dan Berindei, IPS Calinic, episcopul Argesului si Muscelului, care a adus un clopot pentru biserica aromanilor "Schimbarea la fata" din Korce, construita cu ajutorul statului roman, dar si fostul deputat taranist Tanase Barde, venit sa viziteze satul bunicilor. Aromanii din Albania editeaza ziarul "Fratia" si au deschis o scoala ro­maneasca la Diviaca, ai carei elevi i-au impresionat pe delegatii de la congres cu poeziile si cantecele lor. Ion Caramitru i-a emotionat si el pe cei prezenti recitand "Miorita" in armaneste.

George Scarlat, george.scarlat@ziua.ro

Tudor Gheorghe merge la românii din Timoc

Vineri, 20 noiembrie 2009, va avea loc la Bor, in Timoc, un concert extraordinar susţinut de Tudor Gheorghe şi taraful său.

Organizat cu sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia, Centrului Cultural şi Primăriei din Bor, evenimentul va avea loc la Şcoala de Muzică din Bor, orele 19.00 şi încheie seria manifestărilor dedicate în acest an românilor din Timoc de Institutul Cultural Român, transmite Romanian Global News.

Recitalul va cuprinde piese de pe albumele „Petrecere cu taraf" şi „Când Dumnezeu era mai jos". Muzicii satului românesc interbelic i se vor alătura sonorităţi ale secolelor al XVI-lea şi al XVII-lea, dar şi versurile lui Marin Sorescu, trecute prin filtrul unei interpretări autentice, într-o încercare extraordinară de restaurare a unor valori muzicale puţin cunoscute.

Institutul Cultural Român a mai organizat, în luna aprilie 2009, Festival de Paşte al Românilor din Timoc, eveniment cu o tradiţie de trei ani, iar în noiembrie, la ICR au fost proiectate două documentare şi a fost vernisată o expoziţie de fotografie despre comunitatea românească din această parte a Serbiei. Filmele şi imaginile reprezintă rezultate ale programului Mediateca românilor din Timoc, derulat în 2009 de ICR, prin Direcţia Români din afara ţării.

rgnpress.ro

Generaţia neînfrântă a eroilor români din al doilea război mondial. Patria nerecunoscătoare.

Reportajul documentar readuce în atenţie faptele de vitejie ale unor eroi români din cel de-al doilea război mondial. Faptele lor de arme, necunoscute publicului larg, sunt pilduitoare pentru o generaţie care a sacrificat totul pentru păstrarea demnităţii armatei române, pentru credinţă şi pentru ţară.

Participă: Radu Mărculescu, autorul cărţii "Patimi şi iluminări din captivitatea sovietică", Gabriel Constantinescu, director al revistei "Puncte Cardinale" din Sibiu, Maria Constantinescu, fost deţinut politic, general de aviaţie Ion Di Cezare, , general de aviaţie Dan Stoian, Costion Nicolescu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român, dr. Florin Mătrescu, autorul cărţii "Holocaustul Roşu".

Patria "recunoscătoare"

Realizator Rafael Udrişte

Imaginea: Ion Cristodulo

Producător: Dan Micu

(reportajul-documentar se poate DESCĂRCA AICI)

Semne, 14.11.2009, TVR 1, ora 7.55

Axa Bucuresti-Chisinau. Vlad Filat: „O asemenea abordare pragmatica imi permite sa merg acasa cu inima usoara“

Premierul Vlad Filat s-a intålnit in Capitala cu Traian Basescu, Emil Boc, Mircea Geoana si Roberta Anastase. Un moment emotionant a fost revederea cu Mircea Druc (foto), primul sef de guvern de la Chisinau de dupa 1990.

“Eu am avut mari emotii cand am trecut Prutul. In aceste doua zile, am pus bazele relansarii relatilor dintre cele doua tari, cu un pragmatism cum nu s-a mai intalnit. Asemenea abordare pe care am simtit-o imi permite sa merg acasa cu inima usoara”, a afirmat Vlad Filat la intalnirea cu Organizatia Studentilor Basarabeni, condusa de Vlad Durnea. Filat a facut parte din prima promotie de studenti basarabeni care au studiat in Romania dupa caderea comunismului. El a fost si primul presedinte al Ligii Studentilor Basarabeni, iar intalnirea cu Mircea Druc, cel care a deschis portile bursierilor spre Romania, are o semnificatie aparte in acest context.

„Am venit acasa, nu doar in vizita“

“Demult era necesara aceasta vizita, probabil prea mult timp a trecut de cand oficiali de la Chisinau sa fi venit la Bucuresti, si invers. Noi am venit acasa, nu am venit in vizita, si urmarim sa fim cat mai rapid in spatiul european comun, deoarece suntem europeni si avem dreptul, dar si datoria sa fim in acest spatiu. Pentru mine a insemnat foarte mult aceasta trecere peste Prut. Aveti asigurarile noastre ca Guvernul de la Chisinau cunoaste trecutul si isi asuma prezentul cu gandul spre viitor. Veti avea in persoana noastra un partener predictibil, corect, care va avea capacitatea de a intelege si de a-si asuma procese, pe alocuri complicate, in administrare, a spus Filat. El a afirmat ca presedintii Bancii Europene de Investitii si Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare i-au promis ca vor cofinanta proiectele ce tin de interconectarea sistemelor energetice si a retelelor de gaze intre R. Moldova si Romania. Conform acordului pentru micul trafic de frontiera, 1250 000 de basarabeni vor putea intra in Romania fara viza. In ce priveste obligativitatea ca basarabenii sa prezinte la frontiera dovada ca au in cont 50 de euro, “avem intelegere deplina la Bucuresti pentru a se face o derogare”. Acordul permite cetatenilor din ambele tari, care locuiesc legal in localitati situate in proximitatea frontierei, de regula pana la 30 de kilometri (in anumite situatii pana la 50 de kilometri) de linia de frontiera, sa circule fara vize, in zona similara ca intindere, situata in celalalt stat, pe baza permiselor de mic trafic de frontiera si a pasaportului valabil. Valabilitatea permiselor este de la 2 la 5 ani.

„Vom modifica Constitutia prin referendum“

Studentii basarabeni au vrut sa afle daca vor avea locuri de munca la intoarcerea acasa, daca va fi scos comunismul in afara legii, ce asteapta Chisinaul de la Comunitatea Statelor Independente, despre reforma din domeniul invatamantului si de la televiziunea publica. Televiziunea Romana va emite din nou peste Prut. Vlad Filat a spus ca se vor realiza emisiuni duplex, iar la Chisinau se va deschide un studiou local pentru TVR. “CSI este o institutie nefunctionala, iar iesirea trebuie asumata, nu doar afirmata prin declaratii. In vizita pe care o vor efectua la Ialta, voi vorbi cu premierul Vladimir Putin despre creditul acordat Republicii Molodva pentru a putera plati salariile si pensiile. Dobanda este convenabila pentru noi. China ne ofera un credit de un miliard de dolari prin Banca Exim pentru drumuri si pentru sectorul energetic. Conditiile sunt foarte avantajoase pentru noi. Speram sa obtinem si ajutoarele promise de Comisia Europeana si de la partenerii nostri occidentali”. “Daca nu va fi ales presedintele Republicii Moldova pana pe 10 decembrie, vom avea alegeri anticipate in iulie 2010. Vom modifica pana la urma Constitutia prin referendum, fiindca, daca am vrea s-o facem prin Parlament, ne-ar trebui doua treimi din voturi. Putem insa adopta o noua Constitutie cu majoritate calificata si s-o supunem la referendum, daca nu vom putea alege presedintele”.

“Pentru linia ferata Chisinau-Iasi, discutam deja cu finantatorul Banca Europeana pentru Investitii”, a spus premierul Filat. Fiindca are un specific traditional aparte, axa Bucuresti-Chisinau, pe care o putem construi, in sfarsit, ar trebui sa se numeasca osie. Pentru aceasta constructie de suflet, este necesara multa energie si daruire. “Indiferent de cine se afla la Palatul Victoria, indiferent de cine in Romania va castiga alegerile parlamentare sau prezidentiale, Republica Moldova intotdeauna va avea la Bucuresti un adevarat prieten, un adevarat sustinator al dimensiunii europene a R. Moldova pentru ca aveam atat de multe lucruri care ne unesc de la unitatea de limba, credinta, de la istorie comuna la dimensiunea europeana pe care u au cele doua state. Si sunt convins ca acest lucru va reprezenta si viitorul colaborarii dintre Romania si R. Moldova”, a spus Emil Boc. Studentii basarabeni au cerut eliminarea taxei consulare anuale de 120 de euro pentru a obtine permisul de sedere pe durata studiilor. “Am cerut ministrului de externe sa studieze interpretarea textului legii. Se pare ca problema este cauzata de interpretarea extensiva a legii si poate fi rezolvata fara modificari legislative”, a promis Emil Boc. El i-a multumit lui Filat pentru revocarea deciziilor Guvernului Grecianii cu privire la ambasadorul Filip Teodorescu, care fusese declarat persona non grata. Emil Boc a promis ca va restructura agentia de profil pentru ca formalitatile pentru redobandirea cetateniei romana sa nu dureze mai mult de cinci luni de la depunerea cererii.

Voronin folosea translator la intâlnirile cu Basescu

“Nice to see you in Bucharest!”, l-a intampinat razand Traian Basescu pe Filat la Cotroceni. “Buna ziua, domnule presedinte!”, i-a raspuns oaspetele in romana. Traian Basescu a explicat tot in engleza ca voia sa vada daca va primi raspuns in limba romana sau in limba moldoveneasca. “Am vazut declaratia dumneavoastra ca raspundeti in limba materna”, l-a tachinat gazda pe musafir, de data aceasta in romana. “Dar am spus si care este”, a amintit Filat. “Ati spus si care este? Pana acum trebuia sa vorbesc cu translator cu conducatorii de la Chisinau”. “Va asigur ca chiar daca nu era asigurat translator, eu oricum va intelegeam”. “Faptul ca acum putem discuta in limba romana este extraordinar si va multumesc inca o data, domnule prim-ministru”, a spus Traian Basescu. I-a multumit apoi ca a anulat expulzarea ambasadorului roman, ca a anulat vizele pentru romani si ca a aprobat deschiderea celor doua consulate la Cahul si Balti. Dupa care a subliniat pretuirea sa pentru pozitia lui Mihai Ghimpu, presedintele interimar. “Va asigur ca acum, spre sfarsit de mandat, ma bucur ca se creeaza o atmosfera pe care mi-am dorit-o tot mandatul in relatia cu R. Moldova”. “Poate e o atmosfera buna pentru mandatul urmator”, a incercat o tatonare oaspetele. “Asta se poate”, a raspuns gazda. Traian Basescu a fecetuat prima vizita externa ca presedinte la Chisinau. Mircea Geoana a propus instituirea sedintelor comune intre guvernele de la Chisinau si Bucuresti, dupa modelul introdus de liberali cu Executivul de la Budapesta, ca era mai aproape. “Indiferent de jocurile politice de la Bucuresti, va asigur ca R. Moldova si sprijinirea integrarii sale europene raman prioritatea absoluta a politicii externe a Romaniei. Ma bucur ca la Chisinau exista o echipa moderna si europeana, cu care sa putem avea un dialog la nivelul pe care il dorim”, a spus Geoana. “Contati pe noi ca un partener sincer, care stie ce are de facut. Ne vom misca repede si corect”, a promis Filat. Catalin Predoiu, ministrul interimar de externe, a afirmat ca “tratatul politic de baza trebuie semnat cat mai grabnic cu putinta”. La fel s-a grabit si Petre Roman si a sfarsit in ridicol...

Viorel Patrichi
Gardianul

Chirtoacă respinge unirea teritorială ca soluţie de remediere a erorilor istoriei

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, acuzat adesea că este "unionist", spune că problemele teritoriale istorice dintre România, R. Moldova şi Ucraina nu pot fi remediate prin unire, ci prin integrare europeană, pentru că altfel s-ar crea instabilitate regională.

Fobiile antiromâneşti au fost cultivate de comunişti în ultimii opt ani pentru a se menţine la putere, dar în ciuda propagandei comuniste, România a devenit primul partener economic al Republicii Moldova, iar integrarea europeană este singura soluţie pentru repararea unor greşeli ale istoriei, a declarat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, într-un interviu acordat Radio România Actualităţi, potrivit RADOR. “Sunt subiecte false prin care nimeni nu va mai reuşi vreodată să manipuleze opinia publică în aşa fel încât să obţină cu adevărat capital politic”, a declarat Chirtoacă în interviu.

Primarul de Chişinău, care este şi vicepreşedinte al Partidului Liberal, a salutat recenta promulgare de către preşedintele Traian Băsescu a modificărilor la legea cetăţeniei şi a menţionat că pentru moldoveni cetăţenia română reprezintă un punct de atracţie.

“Este şi dreptul cetăţenilor Republicii Moldova, nimeni nu a retras cetăţenia română cetăţenilor Republicii Moldova. Ei n-au avut cum să obţină actele de identitate, certificate

de naştere, de căsătorie, respectiv buletin de identitate, paşaport, în perioada 1940-1989, pentru că era U.R.S.S., care a împiedicat respectiv descendenţii acelor cetăţeni români care trăiau în Basarabia până în '40 să primească acele acte de identitate, să se constate de fapt cetăţenia lor românească. Ei, posiblitatea asta a apărut după '89 şi din punctul meu de vedere, legislaţia românească ar urma să prevadă doar constatarea faptului că cetăţenii din Republica Moldova, aceia care au trăit în perioada de până la 1940, precum şi descendenţii lor au cetăţenia română, urmând să li se elibereze acte de identitate. Sperăm ca legea să-şi facă efectul cât mai repede”, a declarat Chirtoacă.

Referindu-se la eticheta de unionist care îi este aplicată de comunişti, primarul de Chişinău a spus că PL are o abordare firească şi corectă în ceea ce priveşte relaţiile cu România şi tot ce ţine de limba
română şi de istorie. “Pentru că, da, sunt două state independente, recunoscute la nivel internaţional, dar care vorbesc aceeaşi limbă sau unde limba oficială este aceeaşi. Şi Germania cu Austria au limba germană ca limbă oficială. De aceea nu considerăm corect
să acceptăm teoria sovietică a limbii moldoveneşti şi aşa mai departe. La fel este şi în ceea ce priveşte istoria, la fel este şi în ceea ce priveşte marile noastre personalităţi şi de o parte şi de alta a Prutului, atât Mihai Eminescu, cât şi Grigore Vieru, domnitorii noştri, şi aşa mai departe. Pornind de la faptul că noi susţinem adevărul istoric şi susţinem identitatea dintre limba vorbită pe malul drept al Prutului şi pe malul stâng al Prutului au apărut aceste discuţii vizavi de unire”, precizează Dorin Chirtoacă.

În realitate, spune el, "dacă este să abordăm la modul matur, pragmatic, subiectul relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, este corect să spunem că viitorul nostru este Uniunea Europeană, unde nu mai există frontiere şi unde ne putem
regăsim împreună. Altă soluţie nu este şi nici nu cred că are rost să o discutăm, pentru că intrăm pe un teren foarte alunecos”, a punctat Chirtoacă.

“Raptul Basarabiei la 1812 şi după aceea repetat, la 1940, nu a fost un act singular. Nordul Bucovinei, sudul Basarabiei, sunt şi acestea teritorii care au fost răpite. După aceea, Transnistria, plus problema prezenţiei militare. În prezent
, Republica Moldova este un stat care nu merge doar până la Nistru, dar dincolo de Nistru, inclusiv Transnistria, chiar dacă avem problema teritorială acum. În cazul în care se pune problema unirii, ce se întâmplă, de fapt? Se creează o situaţie de neclaritate şi aş spune, chiar instabilitate, la nivelul întregii regiuni, pentru că ar urma să fie pusă în cazul dat şi problema sudului Basarabiei şi a nordului Bucovinei şi nu se ajunge la niciun numitor comun. Rezultă, deci, că nu pot fi corectate greşelile, abuzurile, aş spune, comise la 1812, la 1940, de-a lungul istoriei, împotriva României şi a românilor, prin aceleaşi metode la care s-a recus atunci. Trebuie căutate alte soluţii. Nu putem, aşa cum s-a tras pe hartă cu creionul în 1939, la fel să facem şi noi acum cu creionul pe hartă. Însă observăm că există, la nivel european, o rezolvare a acestor probleme, prin integrarea europeană”, a comentat Dorin Chirtoacă.

“Pentru că asemenea probleme a avut şi Franţa cu Germania, asemenea probleme au fost şi în partea de est şi sud-est a Europei şi iată că astăzi toţi aceia care sunt membri ai Uniunii Europene au uitat - şi, părerea mea, definitiv au uitat - de asemenea tip de probleme. Rezultă deci că şi pentru România, Republica Moldova, Ucraina, în cazul dat, soluţia este aceeaşi: integrarea europeană, standarde şi valori comune, care vor duce la dispariţia acestui subiect definitiv de pe agendă”, este de părere Dorin Chirtoacă.

Primarul liberal al Chişinăului însoţeşte un grup de tineri care efectuează o vizită de recuperare psihologică în România, după ce au fost maltrataţi de poliţie după protestele din 7 aprilie. Programul, denumit “Recunoaştere şi recunoştinţă”, este finanţat de Departamentul pentru relaţiile cu Românii de pretutindeni din cadrul MAE român.

Sursa:

ziare.ro

Vlad Filat semneaza Conventia pentru micul trafic de frontiera dupa promulgarea legii cetateniei

Federatia Rusa anunta oficial ca urmareste atent ce se intåmpla in Republica Moldova fiindca ar dori stabilitate politica. In acelasi, doua evenimente normale marcheaza relatiile dintre Bucuresti si Chisinau: promulgarea Legii pentru redobåndirea cetateniei romåne in cazul basarabenilor si semnarea Conventiei pentru micul trafic de frontiera.

“Moscova urmareste cu atentie felul in care evolueaza situatia in jurul alegerii presedintelui Republicii Moldova. Rusia este interesata de mentinerea stabilitatii, aceasta fiind premisa solutionarii unui complex de probleme deloc simple, cu care se confrunta Republica Moldova. Pe aceste rationamente sunt construite contactele reprezentantilor nostri cu liderii coalitiei care a venit recent la putere si cu cei ai opozitiei – Partidul Comunistilor din Republica Moldova. Viitoarele compromisuri vor fi dictate de pozitiile celor doua parti”, a spus Serghei Nesterenko, reprezentantul oficial al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

S-a facut dreptate pentru urmasii deportatilor

ITAR-TASS a pus pe primul loc o stire peste care s-a trecut usor in presa de la Bucuresti: “Presedintele Romaniei a semnat legea care acorda cetatenie pentru cetatenii Moldovei”. Dupa care detaliaza: “Presedintele Romaniei Traian Basescu a semnat noua lege a cetateniei, care permite redobandirea cetateniei romane pentru cetatenii Moldovei, a anuntat Biroul de presa al sefului statului roman. Solicitantii nu mai trebuie sa cunoasca obligatoriu limba romana, fapt ce permite si rusofonilor sa obtina pasapoarte romanesti. Legea permite restabilirea cetateniei pentru toti locuitorii de pe teritoriul Moldovei de pana la 1940, cand aceasta republica se afla in componenta Romaniei (sic!). In plus, cetatenia romana poate fi obtinuta si de catre urmasii din a treia generatie, care constituie majoritatea populatiei moldovenesti. Pe de alta parte, se admite pastrarea altei cetatenii straine si traiul permanent pe teritoriul Romaniei. Planul Romaniei de a extinde acordarea pasapoartelor pentru cetatenii moldoveni in anul 2008 a complicat relatiile dintre cele doua tari. Vladimir Voronin, fostul presedinte al republicii, a acuzat Bucurestiul de “politica agresiva’’ dupa ce Basescu a promis acordarea in masa a pasapoartelor romanesti pentru moldoveni. Cu ajutorul acestor documente ei pot calatori liber in Romania care, dupa intrarea in UE, a introdus regimul de vize cu republica vecina”, anunta agentia rusa de stiri. Informatia este corecta, cu exceptia frazei “Legea permite restabilirea cetateniei pentru toti locuitorii de pe teritoriul Moldovei de pana la 1940, cand aceasta republica se afla in componenta Romaniei”. Inainte de 1940 nu exista Republica Moldova. Legea cetateniei fusese promovata de Emil Boc prin Ordonanta de urgenta a Guvernului. Premierul a afirmat ca in 2009 s-au acordat cetatenii in baza Ordonantei de urgenta “cat nu s-au acordat din ’90 pana acum”. Este o promisiune mai veche a lui Traian Basescu. “Dupa ruperea Moldovei de Romania, romanii de pe teritoriul Republicii Moldova si-au pierdut cetatenia. Aceia care mai sunt in viata, dar si pana la a treia generatie, pur si simplu pot cere cetatenia romana. Nu mai trebuie multe acte ca s-o acordam. Chiar daca romanii din jurul frontierelor nu raman toti in Romania, avem obligatia sa le dam sansa sa circule in Europa, pentru ca sunt sange din sangele acestei natiuni”, a precizat seful statului. Legea obliga autoritatile sa acorde cetatenia solicitata in maxim cinci luni. Titus Corlatean l-a acuzat pe Traian Basescu imediat de “populism desantat si demagogie” in scopuri electorale. Repet: ideea este veche si reprezinta o reparatie morala. Reintregirea nationala nu este o chestiune de partid. Bine era daca facea acest gest Ion Iliescu dupa 1990. Nu mai pierdeam atata vreme. Acum unirea este mai aproape ca oricand si nu mai importa culoarea politica a protagonistilor. La 20 de ani de la prabusirea Zidului Berlinului, putem sa spunem si noi: “Clipa, stai!”, iar gardul de sarma ghimpata sa zboare de pe Prut.

O Conventie dupa model european

Premierul Vlad Filat vine astazi la Bucuresti pentru a semna cu Emil Boc Conventia de mic trafic de frontiera. “Documentul este rodul deschiderii de care au dat dovada noile autoritati de la Chisinau, dar si partenerii romani. S-a vorbit extrem de mult despre aceasta Conventie, a fost un subiect asupra caruia am insistat si personal, inca de anul trecut, de cand eram in opozitie. Documentul va oferi posibilitatea pentru circa un milion de cetateni moldoveni sa circule in Romania fara vize, in baza unor permise speciale gratuite, eliberate pe un termen de minim doi ani. Cred ca este un prim pas in ceea ce ne-am propus – si anume sa obtinem un regim de circulatie fara vize pentru cetatenii moldoveni in Romania”, a spus Vlad Filat. Initiativa lansarii acestei Conventii in martie 2008 apartine Bucurestiului. Nu era campanie electorala pe-atunci. Romania a profitat de faptul ca documente similare au semnat majoritatea statelor de la frontiera Uniunii Europene cu vecinii lor imediati. Bucurestiul a trimis Chisinaului un proiect de conventie, dar Vladimir Voronin a respins oferta: el se gandea la binele poporului. Pentru cei sceptici as reaminti ca Stefan cel Mare a ajuns pe locul I la “Zece pentru Romania” mai ales prin votul romanilor din Basarabia…

Alianta pentru Integrare are ac de cojocul comunistilor

Daca pana pe 10 decembrie 2009, Parlamentul de la Chisinau nu reuseste sa aleaga un nou sef de stat din cauza opozitiei comunistilor lui Voronin, atunci Alianta pentru Integrare Europeana pune in functiune un scenariu care nu va da gres: “Referendum pentru o noua Constitutie in primavara si organizarea concomitenta a alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare in toamna 2010. Este cert ca va trebui sa revenim la organizarea unui referendum constitutional, care poate fi organizat cu 120 de zile inainte de alegerile parlamentare. Aceste alegeri ar putea fi organizate in toamna 2010, ceea ce inseamna ca referendumul poate fi organizat cel tarziu la sfarsit de primavara”, anunta Marian Lupu, unicul candidat al AIE la presedintie. Vlad Filat a avertizat ca trebuie condamnat comunismul si in R. Moldova. Suparat ca ar putea sa ajunga ilegalist, Voronin s-a uitat jumatate de ora la carnetul de partid al lui Marian Lupu si inca mai spera ca oaia ratacita se va intoarce: “Ce are in comun Partidul Democrat cu Partidul Liberal? Nimic! Dumnezeu a dat aceasta cifra: 48+13”, a spus Voronin facand aluzie la landatele PCRM si PDM. Cum Dumnezeu a fost un desucheat agent electoral in Republica Molotov, cele doua partide au impreuna 61 de mandate, adica exact tot atat cat aveau comunistii singuri dupa primele alegeri parlamentare. Dupa care militianul se infurie de-a dreptul: “Marian Lupu vre si hii presadinti ca si mininsi bumboani din fotoliu di presadinti al tarii! Aiste din Alianta o fost platit ca sa se uneasci. Uitati-vs si-o facut ii: au ales un presadinti al Parlamentului, cari esti bolnav di cap! Aiste di la Bruxelles o luat api in guri si asteapti ca si clocoteasci. Nu spun nimic dispri abuzurili guvernarii…” In acest timp, Bucurestiul rezolva lucruri simple si normale: i-a desemnat pe cei doi consuli de la Cahul si Balti. Dar Kremlinul vegheaza…

Traian Băsescu s-a întâlnit cu tinerii arestaţi în urma revoltei din 7 aprilie.

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit astăzi cu un grup de tineri, elevi şi studenţi ai instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova, victime ale maltratărilor, torturii, tratamentului inuman şi degradant la care au fost supuşi de către organele de forţă, ca urmare a evenimentelor din 6-7 aprilie.

În cadrul acţiunii, parte a Proiectului Recunoaştere şi Recunoştinţă, Băsescu i-a avertizat pe tinerii basarabeni că importanţa Partidului Comunist din Republica Moldova nu este de neglijat, fiind o forţă politică puternică, cu capacitatea de a mobiliza masele, şi a arătat că, şi dacă există un Guvern democratic, structurile retrograde sunt rezistente.

Şeful statului le-a spus tinerilor moldoveni, participanţi la protestele din aprilie, de după alegerile prezidenţiale, că principalul mesaj pe doreşte să îl transmită este acela de a-i încuraja să meargă înainte pentru ca Republica Moldova să devină un stat membru al UE, atunci când va fi pregătită din punct de vedere al funcţionării statului şi al standardelor politice cerute de un astfel de obiectiv.

Şeful statului le-a spus tinerilor moldoveni că din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, România susţine ca Republica Moldova să nu fie abandonată, ca pespectivă de intrare în UE, cu Ucraina, ci să fie inclusă în pachetul Balcanilor de vest, acolo unde perspectivele sunt mult mai bune şi reprezintă pasul următor de extindere în UE.

Cu certitudine, vor exista extinderi, mai ales acum după ce Tratatul de la Lisabona a fost ratificat. Până acum extinderea era blocată pentru că Tratatul de la Nisa limita la 27 de state membre ale UE. Noul tratat deschide perspective şi pentru alte ţări. Aceasta este o bătălie ce nu poate fi susţinută doar de România, ci şi de Republica Moldova.

Şeful statului a vorbit şi despre procedura de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni, arătând că aplicarea acesteia în sensul accelerării acordării cetăţeniei române pentru moldoveni depinde mult şi de legislaţia din Republica Moldova.

Urmărind statisticile, noua Lege a produs o îmbunătăţire radicală a procesului de acordare a cetăţeniei. Probabil, în primele luni ale anului 2010, vom crea o Agenţie separată pentru acordarea cetăţeniei române, pentru că acum este o comisie multi-ministerială care se întruneşte o dată pe sătpămână la Ministerul Justiţiei, deci este un proces complicat.

Băsescu a mai subliniat că este bine că prin noua Lege actele pentru redobândirea sau dobândirea cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o fără voia lor se pot depune la orice ambasadă română sau consulat, arătând că în câteva zile vor deveni funcţionale şi noile consulate de la Cahul şi Bălţi, ceea ce va uşura foarte mult pocesul de depunere a actelor.

Şeful statului le-a mulţumit tinerilor moldoveni pentru atitudinea pe care au avut-o în aprilie şi care a fost determinantă pentru evaluarea a ceea ce se întâmpla în Republica Moldova sub regim comunist, dar şi pentru că au păstrat limba română şi tradiţiile.

Zilele trecute am fost la Berlin, unde s-a sărbătorit 20 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului care a separat naţiunea germană. Noi nu avem un zid, avem un râu - Prutul - şi cred că îl vom trece prin intrarea Republicii Moldova în UE, adică să treacă UE peste Prut.

Primarul Chisinăului, Dorin Chirtoacă, prezent şi el la această întâlnire, i-a mulţumit preşedintelui pentru oportunitatea de a se afla în România alături de un grup de tineri “care şi-au exprimat clar dorinţa pentru democraţie şi intregrare europeană a Republicii Moldova”.

Este al doilea grup care vizitează în aceste săptămâni România. Aceste vizite sunt posibile datorită unei colaborări strânse cu Departamentul pentru românii de pretutindeni şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului din România, care a făcut posibilă apariţia acestui proiect, “Recunoaştere şi Recunoştinţă” pentru tinerii care, din păcate au avut de suferit de pe urma acţiunilor aş spune chiar barbare ale Poliţiei în perioada 7-30 aprilie, atunci când după ce tinerii au ieşit în stradă şi au exprimat paşnic dezacordul faţă de rezultatul alegerilor din 5 aprilie, în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie Poliţia a intrevenit în forţă şi a arestat sute de tineri, ajungându-se şi la victime omeneşti.

Primarul Chişinăului a arătat că prezenţa tinerilor în România este o modalitate prin care aceştia îşi pot “încărca bateriile” pentru a putea merge mai departe în promovarea valorilor democraţiei şi pentru pedepsirea în instanţă a celor care în aprilie s-au făcut vinovaţi de abuzuri.

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni, au participat câteva zeci de tineri din Republica Moldova, participanţi la protestele din aprilie de la Chişinău, primarul Capitalei Republicii Moldova, Dorin Chirtoacă şi Eugen Tomac, şeful Departamentului pentru românii de pretutindeni.

Acţiunea este organizată în cadrul Proiectului Recunoaştere şi Recunoştinţă, iniţiat de Primăria Chişinău, cu susţinerea Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului din România.

Proiectul prevede organizarea a încă două excursii similare, pentru grupuri de tineri care au suferit în urma acţiunilor politiei din aprilie 2009. Următorul grup va pleca în după-amiaza zilei de astăzi. Proiectul are ca scop să contribuie la reabilitarea morală şi psihologică a victimelor abuzurilor structurilor de forţă după 6-7 aprilie 2009.

Preşedintele Băsescu a promulgat Legea cetăţeniei


PreşedinteleTraian Băsescu a semnat miercuri decretul de promulare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991.

Şeful statului a promulgat actul normativ care facilitează redobândirea cetăţeniei de către persoanele care au pierdut-o împotriva voinţei lor sau din motive neimputabile lor, precum şi pentru urmaşii lor.

Deputaţii au adoptat, pe 27 octombrie, cu 209 voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri, OUG 36 din

2009 pentru modificarea Legii cetăţeniei prin care este uşurată modalitatea de redobândire a cetăţeniei române pentru
cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor.

Legea de aprobare a ordonanţei a beneficiat de sprijinul tuturor grupurilor parlamentare din Cameră fiind considerată drept un act reparatoriu faţă de cei care şi-au pierdut cetăţenia română din cauza circumstanţelor istorice. "Legea este susţinută de toţi membrii grupului minorităţilor naţionale care văd în adoptarea legii drept un progres important în democraţia românească", a apreciat deputatul Aurel Vainer, reprezentantul comunităţii evreieşti. La rândul său, liderul grupului UDMR, Marton Arpad a salutat adoptarea legii. "Legea este o lege care poate fi dată ca exemplu demn de urmat pentru toate ţările din Uniunea Europeană", a spus Marton atrăgând însă atenţia că autorităţile guvernamentale trebuie să faciliteze considerabil procedura de redobândire a cetăţeniei pentru că normele actuale sunt descurajante pentru doritori.

Legea a suferit câteva modificări în Comisia juridică faţă de forma adoptată de Senat. Astfel, persoanele care au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor precum şi descendenţii lor până la gradul III nu reprimesc cetăţenia prin recunoaştere, ci la cerere. În al doilea rând, numărul membrilor comisiei din Ministerul de Justiţie care analizează dosarele de redobândire a cetăţeniei a fost crescut de la 12 la 15 plus
preşedinte. În cazul respingerii cererii de redobândire a calităţii de cetăţean român, deputaţii jurişti au dat posibilitatea unui recurs chiar şi în cazul în care contestaţia a fost anterior judecată de către o curte de apel. Astfel nemulţumiţii pot face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Senatul a adoptat pe 9 iunie, cu 85 de voturi pentru şi şapte împotrivă, OUG 36/2009 care modifică
Legea cetăţeniei, astfel că persoanele care au pierdut cetăţenia română şi descendenţii lor până la gradul III să poată cere redobândirea acesteia imediat după obţinerea dreptului de şedere.

www.ziare.ro

Interviu Veghea cu doctorul Florin Mătrescu: Aiudul nu trebuie să fie un nou Sighet!

În urma unui turneu făcut de Romulus Rusan şi de Ana Blandiana în mai multe ţări europene, inclusiv în Germania, am aflat de intenţia acestora de a transforma închisoarea din Sighet într-un memorial. Natural, am vibrat, mai ales că eu eram în acel moment secretar al Comitetului Naţiunilor Captive, care întrunea luptători anticomunişti din mai multe zeci de ţări aflate sub dictaturi comuniste. Şi atunci le-am făcut propunerea dacă nu cumva ceva din exponatele pe care noi le aveam în Camera Naţiunilor Captive, din oraşul Koln, nu le-am putea transfera în Memorialul de la Sighet. Au fost de acord şi mie mi s-a părut ideea absolut rezonabilă. M-am implicat în acest proiect cu toate puterile.

Am fost unul dintre sponsorii Memorialului Sighet

Printre altele am dovezi care atestă că am donat, în mare parte din propriul buzunar, în jur de 40.000 de mărci, care au luat forma unor ajutoare băneşti propriu-zise sau obiecte. Donaţiile au fost acordate Fundaţiei Academia Civică. Un mare ajutor în acel moment au dat şi surorile Coşoveanu, care au pus mult suflet pentru amenajarea încăperilor Sighetului, cel puţin în perioada de început. Afară de asta, eu dispuneam de cele 66 de steaguri ale Naţiunilor Captive, pe care le făcusem în Germania, care m-au costat aproape 8.000 de mărci, şi am căpătat promisiunea că se va organiza o Cameră a Naţiunilor Captive.
În 1994, la un an după această întâlnire, am văzut această cameră la etajul I, o cameră mare, spaţioasă, în care steagurile şi-ar fi găsit un loc important. Afară de aceasta aveam un cearceaf, lung de 8 metri, făcut de regretatul luptător anticomunist Eugen Costandache, care notase pe el circa 800 din morţii revoluţiei.

Camera rezervată Naţiunilor Captive era necorespunzătoare

Anul următor, în 1995, am dorit să văd camera rezervată Naţiunilor Captive. Şi am descoperit o cameră mică, care nu semăna cu cea promisă. Localizarea topografică era exactă. Unul dintre portarii Sighetului mi-a destăinuit că această cameră a fost împărţită în două tocmai pentru ca această Cameră a Naţiunilor Captive să nu aibă un spaţiu prea mare, să nu i se dea o prea mare importanţă. Ăsta a fost un semn şi atunci au apărut semne de îndoială.
La inaugurarea Sighetului, în 1993, pe frontonul clădirii, la stânga, la intrare, erau plăci de marmură de mărimea 40x30 cu numele celor 54-55 de miniştri, căpetenii religioase, oameni de mare valoare care au murit în Sighet.

Nume importante au fost excluse

Le-am văzut în subsolul clădirii, şi, ceea ce m-a frapat, chiar în faţă era numele istoricului Gheorghe Brătianu. Se zvonea că motivul real pentru care aceste plăci au fost date jos era faptul că între miniştri au fost şi câţiva oameni de dreapta. Argumentul oficial pentru care plăcile memoriale au fost înlăturate a fost renovarea clădirii. Nu a fost rău că s-a renovat, deşi, cum spunea cineva, a fost transformat Sighetul într-un hotel. Normal ar fi fost ca măcar un etaj să arate grozăvia închisorii din Sighet. Am tot sperat că aceste plăci să fie puse într-o sală a Sighetului. Ele nu au mai fost văzute niciodată. Pentru mine a fost clar că ce se întâmplă la Sighet, exponatele, ordinea lor, denumirea camerelor este controlată de cineva.
- De cine anume?
- Şi eu mi-am pus întrebarea. Indiciile m-au dus cu gândul la masonerie. Din moment ce numele întreg al lui Ion Gavrilă Ogoranu apare trunchiat, sub forma de Gavrilă I., numele doamnei Maria Antonescu a fost exclus din rândul puşcăriaşelor de la închisoarea Mislea.

Au dispărut semnele unor manifestări creştine

- Am înţeles că, într-o luare de cuvânt, aţi semnalat conducerii Academiei Civice absenţa unei cruci din sala de conferinţă.
- Nu numai asta. Am semnalat scoaterea crucii din sala de conferinţă, unde a fost prezentă cel puţin 3-4 ani. În perioada de început se spunea Tatăl nostru sau Cu noi este Dumnezeu. Erau prin urmare nişte semne ale unei manifestări creştine. Cu timpul, au dispărut.
În urma observării acestor lucruri, am luat cuvântul, sfătuindu-mă şi cu Bădiţa Ion Gavrilă Ogoranu, şi am spus adevărul. Numai masoneria putea fi deranjată de prezenţa numelor unor oameni de dreapta pe plăcile resprective. Dar ăsta a fost trecutul României. Nu-l putem şterge.
Unul din insideri mi-a dezvăluit un amănunt, care are relevanţă. Anume, că de două ori pe an, vine un rabin din New York, care vizitează întreg Memorialul Sighet şi decide ce rămâne şi ce se scoate din exponate. Este vorba de o atitudine de plecăciune faţă de oameni care încep să controleze ceea ce românii au crezut că va fi un loc de evocare a suferinţei neamului românesc.
Am cerut amenajarea unei săli pentru martirii din Basarabia şi Bucovina. Nu s-a acceptat.
Dacă la Sighet s-au petrecut lucruri necurate, trebuie spus că ele nu sunt iniţiative româneşti. Nu acuz de rele intenţii pe cei care au făcut Memorialul Sighet. S-au supus unor forţe internaţionaliste.

Aşa-zisele cruci expuse în interiorul Memorialului sunt o blasfemie

- Putem spune şi anticreştine?
- Da, au apărut două cruci, în celular şi la intrare, care te duc cu gândul către organele genitale bărbăteşti şi femeieşti. O să spună că este o stilizare foarte modernistă.
În asemenea loc crucea şi numai crucea îşi găsea locul. Orice transformare a crucii este un sacrilegiu. Este o încercare de călcare în picioare a tradiţiei noastre şi a învăţăturilor Sfintei Scripturi. Este o blasfemie. (n.r. – vezi foto)
- Dumneavoastră aţi luat atitudine publică, condamnând aceste devieri. În Addenda cărţii dumneavoastră, Holocaustul roşu, spuneţi că Ana Blandiana a avut o reacţie care v-a dus cu gândul la Ana Pauker.
- A fost de-o agresivitate, de-o răutate, care ori e patologică, fie a fost o lecţie de bună purtare care trebuia dată subsemnatului. Ideea era: Sighetul suferă transformări, Sighetul îl facem cum vrem noi şi nimeni n-are voie să conteste ceva. Nu mi-a dat nicio şansă de a da o replică.
- De ce v-a acuzat?
- M-a acuzat de vedetism, de faptul că semnalez lucruri pe care ceilalţi nu le văd. Cum se face că oamenii laudă Sighetul, iar eu am atâtea note critice? M-a acuzat că doresc recunoaştere oficială pentru că eram sponsor al Memorialului.

Atitudinea Anei Blandiana mi-a adus aminte de Ana Pauker

E adevărat că doamna Blandiana m-a propus, la un moment dat, ambasador al României în Germania. A avut gesturi de amabilitate, iar eu îndrăzneam să formulez note critice. Tonul doamnei Blandiana, răutatea discursului mi-au amintit de momentul Ana Pauker.
Nu recunoşteam persoana amabilă şi civilizată pe care o ştiam, cu care eram în relaţii apropiate. Ne-a vizitat chiar casa din Germania. Am făcut grătar cu fritură şi mititei şi m-a ajutat să pun mititeii pe tavă. Şi-atunci mă gândeam: unde este persoana amabilă şi drăguţă, deschisă dialogului, cum de s-a transformat numai în urma unei luări de cuvânt, prin care semnalam nişte lucruri care mă dureau? În acel moment s-a produs o ruptură totală.
În contextul în care am auzit de proiectul de la Aiud şi de dorinţa puşcăriaşilor în viaţă de a ridica, în cinstea celor morţi, o biserică ortodoxă, în care să fie pomeniţi eroii neamului românesc, cine nu cunoştea dedebsubturile Sighetului, ar fi putut spune: ce rost are să se mai facă ceva pentru comemorarea victimelor comunismului, când există acest grandios Sighet? Ca unul care ştie şi alte lucruri despre Sighet, mi-am dat seama că Sighetul nu trebuie negat. Sighetul trebuie vizitat, numai că discernământul de a spune ce este corect sau deformat pentru prezent nu-l pot face decât oamenii de-o anumită vârstă.

Sighetul este o capcană

Pentru tineri, Sighetul este o capcană pentru că sunt lucruri incorect prezentate. De numele lui Ion Gavrilă Ogoranu n-avea voie să se atingă nimeni, după cum numele doamnei Maria Antonescu trebuia să figureze între puşcăriaşele de la Mislea. De aceea, orice altă tentativă care vrea să restabilească istoria adevărată este binevenită.
- Când mergi la Memorialul de la Sighet ţi se pune o casetă audio în care ţi se spune că iniţiativa Memorialului i-ar fi aparţinut doamnei Ana Blandiana. Dumneavoastră spuneţi, în Addenda cărţii Holocaustul Roşu, şi furnizaţi şi un text în acest sens, că iniţiativa i-a aparţinut muzeografului Mihai Dăncuş.
- Au preluat fără ruşine o idee care nu a fost nici a Anei Blandiana, nici a soţului ei. Ideea aparţine foştilor deţinuţi politic din Sighet şi domnului Dăncuş. Iar articolul publicat de acesta din urmă în Tribuna Marmaţiei atestă dorinţa de a transforma închisoarea în Memorial. Ana Blandiana era datoare să pomenească despre această iniţativă. Oamenii aceştia au fost daţi deoparte. De altfel, la inaugurarea Sighetului n-a fost menţionat nici măcar numele inginerului-proiectant al Memorialului.

Aiudul nu trebuie să fie un nou Sighet

iuda gavrila ogoranuN-aş vrea ca Aiudul să fie un nou Sighet. Am fost la Mănăstirea Petru Vodă, unde am căpătat binecuvântarea Părintelui Justin, am vorbit puţin cu dânsul, printre altele şi de o controversă care agită mult cercurile intelectuale româneşti privind apartenenţa la masonerie a unei personalităţi cunoscute a vieţii culturale şi, printre altele, am aflat de lupta dârză care se dă între partida patriotică, naţionalistă, suferindă a deţinuţilor politic şi alte planuri, care probabil aparţin masoneriei, de a se face la Aiud ceva care nu prea are legătură cu faptele de sfinţenie care s-au întâmplat în această închisoare.
- Părintele Justin vorbeşte despre o confiscare a suferinţei de către torţionari sau urmaşii lor.
- Eu n-am avut timp să detaliez acest aspect. L-am întrebat doar: „Părinte, acest grav zvon care circulă în societatea românească este o colportare, o defăimare, sau este un lucru real?”. Şi mi-a spus că este un lucru real.
- După părerea mea există o tendinţă de confiscare a acestei memorii a rezistenţei şi a luptei anticomuniste. Sighetul a devenit o închisoare corectă politic, la Aiud diversiunile se ţin lanţ, închisoare Piteşti a fost privatizată etc. Pe de altă parte, Tismăneanu, urmaş al unor ilegalişti bolşevici, a condus Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Dictaturii Comuniste. Există o tendinţă de a controla acest proces al memoriei?
- Ăsta e un adevăr axiomatic. Marii istorici, zişi ai comunismului, atât din România, cât şi din afara ţării, sunt ex-troţkişti, maoişti, comunişti, convertiţi, chipurile, dintr-odată, la democraţie. Mai mult decât atât, sunt printre puţinii care au acces la arhive. Prin urmare, unele din spusele lor conţin foarte mult adevăr şi amestecă adevărul cu interpretări eronate, tocmai pentru derutarea publicului. Preferam surse mai puţine, informaţii mai puţine, însă corecte, decât cărţi voluminoase în care sunt unele adevăruri istorice luate din arhive, malaxate de minţi perverse care lucrează la comandă.
- Ei sunt stalinişti ori urmaşi ai staliniştilor care vin astăzi şi ne vorbesc despre anticomunism, reducând răul numai la perioada Ceauşescu.
- Bineînţeles. Sau evită cuvântul comunism şi folosesc cuvântul stalinism sau, ceea ce mi se pare foarte grav, niciodată nu şi-au privit retrospectiv anii de prozelitism comunist.
- Cazurile Tismăneanu şi Brucan sunt elocvente.
- Aflăm de-abia acum că Brucan ar fi fost sigur agent KGB, după cum ne informează istoricul Alex Mihai Stoenescu. De ce Brucan era onorat de Mândruţă cu titlul de „dom' profesor” şi cu titlul de „Mafalda al naţiunii”? Brucan, un om care n-avea nici măcar liceul!

Au dreptul să vorbească numai urmaşii celor care au instaurat comunismul

- Şi ar mai fi o întrebare: de ce un Ion Gavrilă Ogoranu, oameni ai rezistenţei anticomuniste, Paul Goma, şi alţii au fost lăsaţi în afară? Ei nu fac parte nici din conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, n-au făcut parte nici din Comisia Tismăneanu, nu fac parte din nicio instituţie care ar trebui să fie preocupată de aflarea adevărului despre regimul comunist.
- Aţi pus punctul pe „i”. În toate ţările foste-comuniste, niciun om din rândul supravieţuitorilor nu a fost convocat pentru a-şi spune cuvântul privind trecutul istoric comunist. Singurii care au căpătat dreptul să vorbească sunt urmaşii celor care au instaurat comunismul, care au devenit mari analişti şi filosofi ai comunismului.
Nu poate fi o întâmplare şi, într-adevăr, doi oameni nu puteau fi ocoliţi în stabilirea adevărului istoric despre regimul comunist din România: Ion Gavrilă Ogoranu şi Paul Goma. Mai ştim şi alţii. Nici măcar nu au fost consultaţi. Au fost pur şi simplu daţi la o parte.
- Se urmăreşte oare ca aceşti oameni să dispară fizic?
- Exact. Probabil fie aşteptăm să se prescrie crimele, fie să moară cei mai valoroşi martori: cei care au trăit comunismul in temnite.
- Ce părere aveţi de manualul de istorie al comunismului?
- Sunt îngrozit. Avem de a face cu o neglijarea totală a unor aspecte din rezistenţa anticomunistă. În schimb putem admira şpagatul Nadiei Comăneci. Să neglijezi oameni care au luptat în munţi sau au îndurat puşcăria este o ticăloşie fără margini şi un act anticreştin.
Anticipez că la următoarea editare a manualului despre comunism pentru elevi o să dispară şi numele Bădiţei Ion Gavrilă Ogoranu şi ale altor personalităţi din rezistenţa anticomunistă.
Cred că Sighetul nu trebuie omis dintre lucrurile care trebuie văzute. Copiii noştri trebuie instruiţi să diferenţieze ce este real în Sighet şi ceea ce a fost prelucrat pentru a se respecta corectitudinea politică şi alte interese de ordin intern sau internaţionalist.

A consemnat Florin PALAS
(Sursa:
www.vlad-mihai.blogspot.com )
s




S

 
©2009 Jos comunismul! | by TNB