Filat: Schimbarea denumirii limbii în Constituţie este o modificare firească şi necesară.

“Schimbarea denumirii limbii în Constituţie este o modificare firească şi necesară. AIE va avea o poziţie consolidată!” Declaraţia aparţine premierului Vlad Filat, lansată în cadrul emisiunii “În Profunzime” de la Pro TV Chişinău.

Întrebat dacă îl va putea convinge pe Marian Lupu referitor la introducerea limbii române în Constituţie, Filat a declarat: “Nu mă apuc să conving pe cineva. Marian Lupu e un politician raţional. Astfel, vă asigur, vom avea o poziţie consolidată a Alianţei pentru Integrare Europeană la acest subiect, deoarece nu modificăm Constituţia pentru o singură zi”.

Anterior, şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu a anunţat despre modificarea denumirii limbii în legea supremă: “Trebuie să punem punct referitor la limba vorbită. Nu pot promova o politică veche, stalinistă şi minciunoasă. Am venit în lupta politică nu pentru funcţii, dar pentru adevărul istoric. Noi vorbim limba română. Cred că vom găsi înţelegere în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană.”
Totuşi, preşedintele interimar a precizat că, în noua redacţie a Constituţiei noi, nu vor fi atinse “articolele importante”, cum ar fi neutralitatea ţării. Urmează să decidem ce fel de republică dorim să avem: republică parlamentară sau republică prezidenţială”.
Iniţiativa a fost dur criticată de către deputatul comunist Mark Tkaciuk în cadrul unei intervenţii la postul de radio Echo Moscvi.
„Nu există nicio diferenţă dintre limba română şi limba moldovenească. Dar dacă limba română va fi prevăzută în Constituţie... asta ar însemna un pas pentru unirea R. Moldova cu România!”
„Pentru unionişti este foarte important ca limba să fie numită română. Asta ar fi o mare realizare pentru ei”, a declarat Tkaciuk, precizând că la referendumul constituţional se doreşte „retragerea prevederii referitor la neutralitatea ţării”, având la bază „dorinţa actualei guvernări ca R. Moldova să adere la NATO”.

Transnistria si limba romana

Transnistria a reintrat brusc in ultimele zile pe agenda publica a diplomatiei europene. Vizita premierului de la Chisinau, Vladimir Filat, la Bruxelles a avut pe agenda si chestiunea conflictului inghetat de la Nistru - mai precis retragerea trupelor ruse, intitulate de mentinere a pacii.
In paralel cu interventia lui Filat de la Bruxelles, chestiunea transnistreana a fost ridicata si in Adunarea Generala a ONU, unde ambasadorul Chisinaului, Alexandru Cujba, a afirmat ca guvernul sau "isi va revitaliza eforturile pentru retragerea trupelor straine si inlocuirea actualei misiuni de mentinere a pacii cu una multinationala care sa detina un mandat". Reactia NATO a fost facuta publica prin vocea asistentului secretarului general al Aliantei, Robert Simmons, care a reafirmat sprijinul organizatiei pentru Chisinau. Simmons a apreciat chiar ca retragerea trupelor si a munitiilor ruse din Transnistria ar duce la o imbunatatire a relatiilor NATO-Rusia.
Ideea unei forte multinationale de mentinere a pacii in Transnistria nu este noua - a fost lansata inca de la inceperea conflictului. Aparitia unor alte trupe decat cele ruse in stanga Nistrului poate avea un efect exploziv. Sau poate duce la incheierea rapida a conflictului. In orice caz, un corp militar sub egida Uniunii Europene sau a ONU ar duce la o disparitie extrem de rapida a regimului actual de la Tiraspol. Intrebarea care se pune este cat de reala poate fi o astfel de posibilitate? Din punctul de vedere al actualei guvernari de la Moscova, o astfel de posibilitate tine mai degraba de domeniul fanteziei.
Un proaspat raport comandat de Uniunea Europeana indica faptul ca Georgia a declansat razboiul din august trecut prin incercarea de a readuce sub control o regiune separatista. Rusia a rezolvat rapid conflictul inghetat - transformandu-l intr-unul fierbinte si recunoscand independenta separatistilor. De cateva saptamani, Rusia a si codificat intr-o lege dreptul sau de interventie militara pentru protejarea minoritatilor ruse din afara granitelor - chestiune care a pus imediat pe jar Ucraina. La toate acestea mai trebuie adaugat faptul ca Rusia inca are suspendata participarea la Tratatul Fortelor Conventionale din Europa - ceea ce ii permite sa-si miste trupele cum pofteste. Ramane de vazut cum va interpreta Rusia aceste initiative privitoare la reglementarea conflictului transnistrean.
O veste imbucuratoare vine insa de la Bruxelles: premierul Vladimir Filat a anuntat ca va reglementa juridic chestiunea limbii romane ca limba oficiala in Republica Moldova. In 1995 denumirea de "limba romana" din Constitutia Republicii Moldova a fost schimbata in "limba moldoveneasca" - o revitalizare a aberantei inventii staliniste. Separatistii transnistreni au sustinut permanent ca "limba romana" i-a provocat la secesiune si ca "pericolul romanizarii" i-a manat in lupta. Insa "limba moldoveneasca" nu i-a provocat in niciun fel la reunificare. Pana la urma, "limba moldoveneasca" a fost inventata in Transnistria si nu are decat sa ramana acolo.

George DAMIAN - george.damian@ziua.ro

Granicerii moldoveni le-au confiscat dictionarele de limba romana copiilor transnistreni intorsi din Romania

Elevilor din regiunea transnistreana care si-au petrecut vacanta la Sulina in cadrul programului ''Arc - 2009'', organizat de Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, le-au fost retinute la intoarcerea in Republica Moldova dictionarele universale ale limbii romane, relateaza, vineri, publicatia Ziarul de Garda, citata de Agerpres.
Vamesii de la punctul de frontiera Cahul (Republica Moldova) le-au confiscat, de asemenea, enciclopediile, CD-urile cuprinzand opera teatrala a lui Ion Luca Caragiale.
"Am fost interogata mai bine de doua ore despre sederea noastra in Romania", a declarat, pentru Ziarul de Garda, Raisa Padureanu, director adjunct al Liceului "Lucian Blaga" din Transnistria, care a insotit grupul de elevi.
"M-au intrebat de ce nu il iubim pe Voronin si ce credem despre evenimentele din 7 aprilie", a mai spus ea, adaugand ca vamesii moldoveni au incercat sa afle detalii de la intalnirea copiilor transnistreni cu presedintele Traian Basescu din 24 iunie de la Sulina.

Sursa: www.ziua.net

Moscova vrea ca limba rusa sa devina limba oficiala in Republica Moldova

Ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valeri Kuzmin, se pronunta pentru oficializarea statutului limbii ruse in Republica Moldova, mai ales in contextul evenimentelor post-electorale din aceasta tara, transmite Agerpres.
Ambasadorul rus a declarat miercuri la Chisinau, la deschiderea unei reuniuni regionale a rusilor, ca situatia postelectorala din Republica Moldova necesita a fi examinata, inclusiv in contextul asigurarii drepturilor concetatenilor rusi, in primul rand fiind vorba despre oficializarea statutului limbii ruse.
Kuzmin a remarcat ca in contextul alegerilor parlamentare 'nu a fost observata nici o dinamica pozitiva in legatura cu aceasta chestiune'. Din contra, in perioada agravarii situatiei politice interne imediat dupa alegeri s-a observat si o acutizare a relatiilor interetnice, a spus ambasadorul rus.
Referindu-se la protestele anticomuniste din 6-7 aprilie de la Chisinau, el a declarat ca majoritatea populatiei rusofone si-a demonstrat interesul pentru intarirea statalitatii moldovenesti si nu a participat la actiunile respective.
La Chisinau se desfasoara in aceasta saptamana Conferinta regionala a organizatiilor etnicilor rusi din Republica Moldova, Ucraina si Belarus. Problemele si propunerile discutate la conferinta vor fi expuse la cea de-a treia editie a Congresului Mondial al etnicilor rusi, care urmeaza sa se desfasoare in decembrie la Moscova.
Introducerea limbii ruse ca a doua limba de stat a fost ceruta si anterior de etnici rusi sau chiar politicieni de la Chisinau. O optiune in acest sens a fost exprimata si de deputatul comunist Mihail Sidorov, in cadrul unei mese rotunde ce a avut loc in capitala moldoveana in decembrie 2008.
Introducerea limbii ruse ca limba de stat a fost ceruta si la 4 noiembrie 2008, de Ziua unitatii nationale a Rusiei. Un grup de cateva zeci de tineri, reprezentanti ai Ligii Tinerilor Rusi si ai Miscarii social-politice 'Ravnopravie', filorusa, purtand drapele ale Federatiei Ruse, au organizat un mars in centrul Chisinaului, din apropierea sediului guvernului pana la Ambasada Federatiei Ruse, cerand examinarea acestei chestiuni.
Potrivit datelor recensamantului populatiei din 2004, 58,8% din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in 'limba moldoveneasca', 16,4% in limba romana, 16,0% in limba rusa, 3,8% in limba ucraineana, 3,1% in limba gagauza si 1,1% in limba bulgara.
Desi limba rusa nu este oficiala, ea are un statut deosebit in Republica Moldova. Majoritatea actelor oficiale sunt emise in doua limbi, sedintele parlamentului sunt traduse in limba rusa, iar mai multe persoane de rang inalt, intre care ministri si deputati nu cunosc, sau cel putin nu vorbesc limba romana, sau 'moldoveneasca', cum o numesc ei.
Z.O.
Ziua