Duel Moscova – Bucuresti. Cristian Diaconescu ii da peste nas lui Lavrov

Dupa ce Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova l-a acuzat pe ministrul romån Cristian Diaconescu pentru „denaturarea adevarului“, a venit råndul MAE de la Bucuresti sa riposteze. Cristian Diaconescu revine si reconfirma ca l-a rugat pe Serghei Lavrov sa accelereze tratativele cu partea romana pentru depistarea Tezaurului Romaniei de la Moscova.

„Domnul Diaconescu denatureaza faptele“

Rusia este cea care nu informeaza corespunzator cu privire la obligatiile si problemele ce decurg din istoria comuna, a raspuns Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti. Joia trecuta, MAE de la Moscova remarca pe site-ul oficial: “La discutiile romano-ruse din 27 februarie de la Moscova, la nivel de ministri de externe, nu a fost vorba de reluarea negocierilor privind «tezaurul romanesc», ci de reluarea lucrarilor Comisiei Publice Comune de studiere a problemelor legate de istoria relatiilor bilaterale. Scopul lucrarilor acestei structuri, cu statut public, nu il reprezinta «restituirea tezaurului romanesc». Domnul Diaconescu denatureaza faptele”.

CE cere restituirea valorilor furate

Printr-un comunicat oficial, Cristian Diaconescu precizeaza ca “exista doua comisii distincte din perspectiva statutului si a obiectivului de activitate care se ocupa de problematicile ce decurg din istoria relatiilor bilaterale. Pe de o parte, exista o Comisie Comuna, de interes public, investita cu autoritate, constituita din specialisti in diverse domenii, pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc. Aceasta a fost infiintata potrivit Declaratiei Comune a ministrilor afacerilor externe si Federatiei Ruse, semnata la Moscova, la 4 iulie 2003, odata cu Tratatul politic bilateral. Tema referitoare la Tezaurul romanesc este mentionata explicit in textul Declaratiei. Declaratia comuna a fost ratificata de Parlamentul Romaniei, impreuna cu Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa, semnat de presedintii celor doua state la aceeasi data, prin Legea nr. 24 din 3 martie 2004. Potrivit intelegerilor celor doua parti, Comisia comuna analizeaza, in prezent, problematica Tezaurului Romaniei, aceasta fiind prima chestiune aflata in discutia membrilor Comisiei, potrivit deciziei acestora. Despre aceasta comisie s-a discutat in cadrul intalnirii din 27 februarie 2009, de la Moscova, dintre ministrii afacerilor externe ai Romaniei si Federatiei Ruse. Ministrul roman al afacerilor externe a adresat omologului rus rugamintea de a transmite un semnal politic pentru organizarea unei noi reuniuni a Comisiei care gestioneaza inclusiv problematica Tezaurului romanesc. Seful diplomatiei ruse a raspuns ca il va contacta pe co-presedintele rus al Comisiei, pentru a da curs solicitarii Romaniei de convocare a unei noi sesiuni a acestui organism. Pe de alta parte, la nivel academic, mai functioneaza o comisie romano-rusa de istorie, condusa de reprezentantii academiilor din cele doua state, care constituie un forum de dialog cu privire la istoria relatiilor romano-ruse in ansamblul lor. De altfel, retrocedarea bunurilor culturale este o obligatie internationala a Federatiei Ruse, aflata si in atentia Consiliului Europei. Astfel, Opinia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei 193/1996, redactata la momentul admiterii acestui stat in Consiliul Europei, mentioneaza necesitatea negocierii solicitarilor de returnare a proprietatilor culturale cu statele europene, pe baze ad-hoc, in functie de tipurile de proprietate (arhive, opere de arta, cladiri etc.) si de detinatori (de tip public, privat sau institutional)”, se arata in comunicatul MAE din Bucuresti.

Dialogul surzilor: Care Tezaur?

MAE rus reactionase joi (dupa aproape trei luni de la intalnirea ministrilor!), acuzandu-l pe Cristian Diaconescu de denaturarea faptelor, fiindca ministrul roman declarase ca a convenit cu Serghei Lavrov reluarea lucrarilor unei comisiei interguvernamentale specializate. Seful diplomatiei romane precizase ca insasi infiintarea acestei comisii, in 2003, a fost un succes, deoarece prin aceasta Rusia recunostea ca exista problema tezaurului romanesc. In acest dialog al surzilor, rusii ii dau inainte cu “studierea petelor albe” din istoria comuna a celor doua tari: armata romana ar fi preluat tehnica militara a armatei rusesti, care si-a tradat aliatii dupa 1917, Romania ar fi anexat Basarabia si nordul Bucovinei in perioada 1918-1940, “actiunile administratiei romanesti in Transnistria in anii 1941-1943, actiunile romanilor in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial”. “De aceea, as vrea sa subliniez inca o data: in vederea obtinerii unui tablou istoric complet si obiectiv, Comisia este chemata sa studieze tot ansamblul relatiilor complexe dintre doua tari in prima jumatate a secolului al XX-lea si sa nu se opreasca doar asupra anumitor aspecte ale acesteia, de care este interesata doar o singura parte”, sustine Lavrov. Seful diplomatiei ruse actuale nu se dezminte de generatia lui Molotov. El neaga un lucru elementar: Tezaurul Romaniei a fost trimis la Moscova in baza unor documente legale, convenite cu autoritatile din Rusia si garantate de puterile aliate - Franta si Anglia. “A fost o luare de pozitie din partea Ministerului de Externe rus, care, poate in mod premeditat, poate nu, nu vreau sa fac proces de intentie nimanui, a amestecat doua comisii. Impreuna cu domnul Lavrov am discutat initierea acestei runde de consultari la Moscova. Discutiile pe care le-am avut cu Serghei Lavrov au fost legate de aplicarea unor obligatii cu forta juridica dintre cele doua state”, a explicat Cristian Diaconescu.

Igor Smirnov a furat tricolorul rus, nepatentat de Federatie

Ministerul rus de Externe nu stie cum sa contracareze pretentia Transnistriei de a prelua tricolorul Federatiei Ruse ca simbol propriu. “In practica internationala, eu nu am mai vazut asa ceva. Pentru a reactiona la aceasta actiune este nevoie de o expertiza juridica”, este de parere Igor Leakin-Frolov, purtator de cuvant la MAE rus. Juristii rusi, consultati de “Kommersant”, au recunoscut ca autoritatile de la Moscova nu au patentat drapelul national. “Decizia nu este corecta, desi noi nu am patentat drapelul. Este mai mult decat o decizie stranie, desi este o actiune pro-ruseasca”. Preluarea de catre Tiraspol a drapelului Federatiei, dar si presiunile de tot felul pe care Moscova le exercita asupra Romaniei si a Ucrainei tind sa ecraneze efectul pe care il va avea iminenta recunoastere a Transnistriei. Osetia de Sud a avut duminica “alegeri parlamentare”.

Viorel Patrichi
Gardianul, 1 iunie 2009