EVZ: Marile puteri, foc încrucişat deasupra Chişinăului

DECLARAŢII. Uniunea Europeană este preocupată de stabilitatea regională, Rusia acuză neconstituţionalitatea protestelor, iar Statele Unite fac apel la responsabilitate.

La aproape două săptămâni de la protestele violente din Chişinău, principalii actori de pe scena politică internaţională, SUA, UE şi Rusia, direct interesaţi de situaţia din Republica Moldova, şi-au consolidat poziţiile iniţiale, adoptate imediat după incidentele post electorale. În timp ce Washingtonul şi Bruxelles-ul sunt preocupate de respectarea drepturilor omului, Moscova nu ezită să critice, la fel de virulent ca săptămâna trecută, manifes taţiile tinerilor moldoveni şi acuză voalat România de implicare în organizarea acestora.

Blocul comunitar critică însă decizia autorităţilor române de a relaxa procedurile de obţinere a cetăţeniei române de către moldovenii de origine română. Potrivit publicaţiei electronice EUObserver, instituţiile europene sunt consternate de propunerea României de a simplifica acordarea cetăţeniei pentru aproape un milion de moldoveni.

Critici de la Praga

Preşedinţia cehă a UE şi-a exprimat public îngrijorarea privind riscurile pe care o astfel de decizie le-ar putea genera. Un oficial comunitar a descris chiar acest scenariu drept unul „înfricoşător”, cu consecinţe serioase asupra stabilităţii regionale. Alţi reprezentanţi au apreciat însă că proiectul nu reprezintă decât o simplă declaraţie politică cu iz electoral, care nu va fi pusă niciodată în practică. „Este doar o propunere, exprimarea unei dorinţe.

Nu ştiu sigur dacă nu este vorba doar despre o declaraţie politică”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru relaţii externe, Christina Gallach. Praga s-a arătat joi nemul ţumită de iniţiativa României, după o întrevedere dintre vicepremierul ceh, Alexandr Vondra, şi şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu. „I-am transmis colegului meu român preocupările noastre serioase privind riscurile po sibile ce decurg din adoptarea unor proceduri simplificate pentru obţinerea cetăţeniei române”, a declarat Vondra.

Membru UE indisciplinat

Cotidianul britanic „Financial Times” a comentat, de asemenea, decizia României. Regulile comunitare impun UE să accepte decizia bruscă a României, unul dintre cei mai disfuncţionali şi indisciplinaţi membri ai săi, chiar dacă nu este de acord cu ea şi nu a fost consultată, scrie publicaţia citată. Ziarul compară situaţia în faţa căreia UE a fost pusă de Bucureşti cu politicile neconstructive promovate de Cipru faţă de Turcia şi cu atitudinea Sloveniei în disputa frontalieră cu Croaţia. Atitudinea impulsivă a României, deşi nu vizează conflicte de graniţă, aminteşte însă de o perioadă a transferului de populaţie şi de criterii etnice pentru cetăţenie, pe care UE vrea să o depăşească. Problema reală a UE constă în identificarea unei modalităţi optime de abordare a relaţiilor cu statele vecine pe care nu intenţionează să le accepte ca membri.

Medvedev iese la atac

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a calificat drept „monstruoase” imaginile care prezintă încercările unor manifestanţi mol doveni de a arbora drapelul românesc pe clădiri oficiale din Chişinău, într-un interviu acordat ieri postului de televiziune NTV. „Din nefericire, ceea ce sa întâmplat în statul din apropierea noastră, Moldova, este un exemplu al modului cum pot evolua evenimentele pe un curs total neconstituţional”, a subliniat
el.

„În calitate de lider politic, care nu poate fi indiferent faţă de aceste procese, nu pot accepta în niciun caz maniera în care s-au desfăşurat acestea”, a adăugat liderul de la Kremlin. El a precizat că astfel de acţiuni civile trebuie să se desfăşoare într-un cadru legal, şi nu sub forma aşanumitelor „revoluţii colorate care nu au adus în fostul spaţiu sovietic decât sărăcie şi probleme în domeniul drepturilor omului”, a spus Medvedev.

Îngrijorare la Departamentul de Stat

Într-un comunicat dat publicităţii joi, Departamentul american de Stat s-a declarat, din nou
, preocupat de situaţia din Republica Moldova după încetarea violenţelor din 7 aprilie. Administraţia americană aminteşte în documentul
remis de informaţiile privind relele tratamente aplicate persoanelor arestate de autorităţile moldovene şi actele
de intimidare care au vizat studenţii şi jurnaliştii. Washingtonul recomandă Chişinăului să-şi respecte obligaţiile internaţionale privind relaţia cu opoziţia, manifestanţii şi presa.

„Ceea ce s-a întâmplat în Moldova este un exemplu al modului cum pot evolua evenimentele pe un curs total neconstituţional.”
Dmitri Medvedev preşedintele Rusiei


VOTURI RENUMĂRATE

Nu s-a schimbat absolut nimic

Componenţa noului parlament de la Chişinău a rămas neschim bată după renumărarea voturilor exprimate la scrutinul din 5 aprilie, a declarat ieri secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, citat de RIA Novosti, transmite Mediafax. „Distribuirea mandatelor în parlament este în general aceeaşi. Comuniştii vor primi 60 de mandate, liberalii şi liberal-democraţii - câte 15, Alianţa Moldova Noasatră - unsprezece”, a declarat Ciocan, citând date preliminare.

Rezultatele finale ar putea fi anunţate săptămâna viitoare. Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, ceruse renumărarea voturilor după protestele faţă de rezultatul scrutinului legislativ, care au culminat cu devastarea sediului preşedinţiei şi parlamentului, pe 7 aprilie. Tot ieri, deputaţii cărora li s-au atribuit mandate în Parlament au fost înştiinţaţi că trebuie trebuie să prezinte imediat acte care să arate că au renunţat la cetăţenia altor state, a scris „Ziarul de Gardă”.