Gardianul: Comunistii de la Chisinau isi recunosc atrocitatile comise. Comunismul-crima continua!

Ministrul moldovean de interne, Gheorghe Papuc, a recunoscut că poliţia a folosit forţa în cazul celor mai agresive persoane reţinute după protestele din 7 aprilie şi celor care au opus rezistenţă, relatează BASA-press. În baza cauzelor penale au fost arestate 106 persoane, în perioada 6 - 8 aprilie, dintre care nouă se află în continuare la închisoare. Alte 206 persoane au fost reţinute, dintre care zece femei: trei au primit amendă, cinci au fost arestate pentru cinci zile şi două reţinute pentru zece zile, a precizat Gheorghe Papuc într-un interviu acordat agenţiei "Novosti-Moldova". "Din păcate, în fiecare zi în Republica Moldova se înregistrează 1-2 cazuri de omor, de la doi la şapte oameni mor ca urmare a accidentelor, de la 6 la 10 persoane sunt declarate dispărute, printre care şi minori. Această statistică nu s-a schimbat nici după evenimentele din 7 aprilie. Fiecare caz este investigat, practic, în fiecare caz se stabilesc motivele şi circumstantele celor întâmplate. Aşadar, acuzaţii la adresa poliţiei au scopul de a stârni panică în rândul populaţiei. Cu cât este mai rău oamenilor, cu atât este mai convenabil opoziţiei şi conducerii acesteia", a menţionat Papuc.

Pregatiri pentru anticipate

Mediile politice din Chişinău discută despre posibile candidaturi la funcţia de şef al statului, cele mai vehiculate nume fiind al fostului preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, al premierului Zinaida Greceanîi sau al fostului ministru de interne, fost ambasador la Moscova, Vladimir Ţurcan.
Alt nume care se vehiculează cu insistenţă este cel al actualului prim-vicepremier, Igor Dodon, pentru funcţia de prim-ministru, iar actualul preşedinte Vladimir Voronin, după doua mandate de şef de stat, ar putea deţine funcţia de preşedinte al Parlamentului, ceea ce, conform Constituţiei Republicii Moldova, care este stat parlamentar, echivalează cu prima funcţie în stat. Fruntaşii comunişti spun că nu au decis încă asupra persoanelor care vor fi nominalizate pentru funcţiile-cheie în stat, poate şi pentru că încă nu au identificat încă veriga slabă în lanţul opoziţiei – adică singurul vot care le lipseşte pentru alegerea şefului statului, ceea ce le-ar asigura rămânerea la putere pentru următorii patru ani. Dacă votul nu va fi găsit şi preşedintele nu va fi ales din două încercări, aşa cum garantează opoziţia că se va întâmpla, Parlamentul ales la 5 aprilie va fi dizolvat şi vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate.

Expertul pe probleme electorale Oleg Cristal, membru al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, spune că Partidul Comuniştilor se pregăteşte deja pentru asemenea evoluţii. "Potrivit unor informaţii deocamdată neconfirmate, decizia de a merge la alegeri anticipate ar fi fost luată marţi şi este sigură în proporţie de 99 la sută. Deşi nu mi s-a explicat motivaţia, bănuiesc că e vorba de neîncrederea PCRM că va găsi acel 'vot de aur' pentru alegerea preşedintelui ţării", scrie Oleg Cristal pe blogul său. Expertul aminteşte că asupra acestui scenariu insistă şi partidele de opoziţie, atât cele parlamentare, cât şi cele extraparlamentare, şi consideră că data noului scrutin va fi 30 august.
La o emisiune televizată, preşedintele comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că este gata oricând pentru alegeri repetate, dar a promis că va face totul pentru a nu se ajunge la acestea. El a făcut un apel către opoziţia liberală de a acorda "votul de aur" viitorului preşedinte propus de comunişti. Potrivit acutalului şef al statului, "dacă măcar unul din opoziţie este cu adevărat patriot, ar ieşi mâine şi ar declara că votează preşedintele". "Nu pentru Voronin, că am înţeles că nu le place, dar pentru preşedintele R. Moldova", a adăugat Vladimir Voronin. "Învăţaţi-vă să pierdeţi!", este o altă replică a liderului comunist adresată partidelor de opoziţie, pe care le-a acuzat că "se joacă ca nişte copii, de-a votul de aur, votul de argint, ce mai – o copilărie, nu alta!

Boc ar da 30.000 de cetatenii

În jur de 30.000 de moldoveni ar putea primi cetăţenie română anul acesta, a declarat miercuri pentru EUobserver premierul Emil Boc, care a minimalizat efectele deciziei de facilitare a obţinerii cetăţeniei luată de Bucureşti după protestele violente de la Chişinău. Măsura guvernului român a nemulţumit Bruxelles-ul şi mai multe capitale europene, îngrijorate de perspectiva ca aproape un milion de moldoveni - reprezentând o pătrime din populaţia acestei ţări sărace aflate la graniţa cu UE - să se bucure de libertatea de circulaţie în interiorul blocului european, reaminteşte EUobserver.
Cu toate acestea, premierul Boc a estimat că numărul real al persoanelor care vor primi cetăţenie română în 2009 va fi mult mai mic. "Nu vorbim despre un număr atât de mare. Anul trecut, de exemplu, au fost circa 10.000 de oameni care au primit cetăţenie. Poate că acum se va dubla sau se va tripla, dar în nici un caz nu vor fi milioane", a declarat premierul român, aflat la Varşovia.
Potrivit unor surse diplomatice citate de EUobserver, unii colegi europeni i-au cerut ministrului român de externe Cristian Diaconescu să renunţe la facilitarea cetăţeniei pentru cetăţenii moldoveni, dar şeful diplomaţiei române a fost ferm în a apăra această măsură.

Emil Boc a respins ideea că facilitarea obţinerii cetăţeniei române pentru moldoveni este o politică de acordare în masă a cetăţeniei. "Acordarea cetăţeniei române este o politică pe baze individuale, şi nu pentru toată lumea. Eligibile sunt doar persoanele care au avut cetăţenia română în trecut şi au pierdut-o pentru motive de care nu sunt vinovate", a explicat Boc referindu-se la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Dreptul la cetăţenie română se extinde acum la strănepoţii acelor oameni. "Nu este un drept colectiv, este un drept individual şi se aplică doar acelor oameni ai căror străbunici, bunici sau părinţi au avut cetăţenie română în trecut, merge până la a treia generaţie", a explicat Boc.

Ambasadorul rus la OSCE critica Romania

România agravează situaţia politică din Republica Moldova, a declarat joi, la Viena, Anvar Azimov, reprezentantul permanent al Rusiei la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează RIA Novosti în pagina electronică. "Tergiversările Bucureştiului cu privire la semnarea tratatului frontalier, dar şi procesul de «românizare» a populaţiei (Republicii) Moldova prin eliberarea de paşapoarte (româneşti) nu fac decât să agraveze situaţia", a declarat Azimov în timpul unei reuniuni a Consiliului Permanent al OSCE. Potrivit diplomatului rus, după simplificarea procedurilor de obţinere a cetăţeniei române, "numărul cetăţenilor români din (Republica) Moldova poate urca până la 1,5 milioane de persoane". "Nu înţelegem de ce OSCE preferă să ignore aceste demersuri ale Bucureştiului", a declarat acesta. El a adăugat că, în schimb, "Rusia a fost ţinta criticilor severe pentru politica sa de «paşaportizare» dusă, după destrămarea Uniunii Sovietice, în Osetia de Sud şi Abhazia".

Voronin da vina si pe UE

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat miercuri că Uniunea Europeană coboară o "cortină de fier" în rândul cetăţenilor moldoveni pentru că le permite să circule liber în Europa numai celor care deţin şi paşapoarte româneşti, relatează ITAR-TASS. "Ceea ce face Uniunea Europeană Moldovei nu este bine. Să deschizi Europa numai pentru acei cetăţeni moldoveni care au paşapoarte româneşti este umilitor pentru poporul moldovean. Ar trebui să nu ne mai umilească aşa, făcându-ne să călătorim spre Europa numai prin România", a declarat Voronin la televiziune. "E mai rău decât o cortină de fier", a adăugat indignat şeful statului moldovean, potrivit RIA Novosti. El a amintit că săptămâna trecută s-a întâlnit cu inaltul reprezentant UE pentru politică externă, Javier Solana, şi cu premierul ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, şi le-a cerut să rezolve problema liberei circulaţii a cetăţenilor moldoveni în ţările UE.

Gutu, chemata oficial acasa

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a semnat decretele de rechemare a mai multor ambasadori, printre care cel din România, Lidia Guţu, se arată într-un comunicat al serviciului său de presă.
Lidia Guţu este rechemată din funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, în Republica Muntenegru şi în Republica Serbia. Presa de la Chişinău anunţase deja din urmă cu două săptămâni că Lidia Guţu va fi rechemată şi trimisă la post în Bulgaria, dar nu exista un document oficial şi autorităţile române nu fuseseră anunţate. Guţu fusese rechemată la Chişinău pentru consultări după evenimentele din 7 aprilie, când autorităţile moldovene acuzaseră România de implicare în protestele violente. Chişinăul a expulzat doi diplomaţi români, printre care pe ambasadorul Filip Teodorescu, şi a refuzat să acorde agrementul noului ambasador propus de România, Mihnea Constantinescu.

Banc cu Marian Lupu

La Chisinau au aparut deja glume pe seama liderilor comunistilor, primul vizat fiind presedintele vechiului Parlament, Marian Lupu. “Cica se duce Marian Lupu la tutungerie si cere un Parlament (n.red., marca de tigari). Vanzatorul il intreaba: Vreti si un foc?”