Comuniştii au transformat Chişinăul în Oraşul Fricii

Capitala Republicii Moldova e împânzită de poliţişti şi militari. Vladimir Voronin şi guvernul au grijă de toate nevoile cetăţenilor, iar una dintre priorităţi este siguranţa.

Asta se vede peste tot în Chişinău. La intrările în oraş sunt echipaje militare din kilometru în kilometru, uneori şi câte două la un loc, iar cei câţiva oameni care se strâng la mitingurile opoziţiei sunt filmaţi şi fotografiaţi de „civili”. Această atmosferă, care pare să anunţe un adevărat război civil, e în perfectă armonie cu principalul slogan al comuniştilor: „Să ne apărăm patria!”.

Ziua începe frumos: e Vladimir Voronin la televizor, adresându-se solemn publicului dintr-o sală: “Mişcarea a luat amploare ca urmare a acţiunilor reprezentanţilor opoziţiei…”. Îl acoperă imediat o voce care traduce totul în rusă.

În cele ce urmează, publicul telespectator este invitat să-l cunoască pe domnul preşedinte şi altfel - în ţinută lejeră, descheiat tinereşte la cămaşă, inaugurând o bucată de cale ferată într-un colţ al ţării. Iar când Voronin lipseşte, umbra lui veghează cu bunătate asupra tuturor.

În satul Copanca din raionul Căuşeni, de exemplu, oamenii au apă potabilă după ce apeductul a fost reparat prin contribuţia guvernului şi a domnului preşedinte. Satul s-a adunat ca la urs în jurul unei cişmele în perfectă stare de funcţionare. Acum, cel mai bătrân om al locului primeşte o cană de apă şi, înainte să bea, îşi face cruce. “Sătenii ţin să mulţumească autorităţilor pentru că acum pot primi o cană de apă la bătrâneţe”, se zice în comentariul jucăuş suprapus de jurnaliştii televiziunii publice Moldova 1 peste imagini.

Hamlet în apărarea statalităţii

Vladimir Voronin şi guvernul au grijă de toate nevoile cetăţenilor, iar una dintre priorităţi este siguranţa. Asta se vede peste tot în Chişinău. De aceea, înainte de ale - geri, pe străzile oraşului patrulează poliţişti în cămăşi imaculate şi militari înarmaţi cu mitraliere. La intrările în Capitală sunt echipaje militare din kilometru în kilometru, uneori şi câte două la un loc.

“Vor să facă problemă multă, vor să bage frica în oameni”, crede un cetăţean. Însă e doar o părere.

Sloganul comuniştilor pentru aceste alegeri - “Să ne apărăm Patria” -, se potriveşte bine cu desfăşurarea de forţe din jurul oraşului. Într-unul dintre fluturaşii roşii electorali împărţiţi de o bătrână îmbrăcată în roşu, apare fotografia unei femei ce-şi acoperă bebeluşul cu un gest protector. “A fi sau a nu fi stabilităţii? A fi sau a nu fi Moldovei - teritoriu al păcii, bunătăţii şi speranţei? A fi sau a nu fi viitorului copiilor noştri?”, scrie alături.

Sună măreţ, e Hamlet de campanie. Cu toate astea, bătrâna nu prea are succes cu împărţitul: majoritatea tinerilor refuză bucata de hârtie şi vorba bună a femeii, cu un gest din cap şi un zâmbet. Nu prea au chef să pună mâna pe ştampile şi să-şi apere ţara.

„E o dezinformare, n-am organizat nimic pe 30 iulie”

Cetăţenii Republicii Moldova - teritoriu al păcii, bunătăţii şi speranţei - sunt într-adevăr oameni cuminţi. La mitingurile opoziţiei nu se duc, că nu dă bine.

La intrarea în parcul central al Chişinăului, aproape de statuia lui Ştefan cel Mare, se desfăşoară un miting electoral comun al Partidului Liberal, Partidului Liberal Democrat din Moldova şi al Alianţei Moldova Noastră. În total, vreo 30 de politicieni şi cam tot atâţia simpatizanţi. “E rău că-i puţină lume” - constată cineva din public către amicul său - “diseară asta o să arate comuniştii la televizor”.

Liderii opoziţiei unite vorbesc despre cât de murdară e campania electorală ce se-ncheie şi roagă lumea să nu aplece urechea la dezinformări. Un jurnalist în treabă, de exemplu, ce e cu mitingul opoziţiei, anunţat pe internet pentru 30 iulie, deci la o zi după alegeri. “E o dezinformare, n-am organizat aşa ceva”, explică Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal: “Noi vrem o guvernare democratică, obţinută în mod democratic”. Aplauze firave.

Majoritatea celor de aici par mult mai atenţi la oamenii care trec pe stradă, să nu cumva să fie filmaţi sau fotografiaţi de vreun “civil”. Câţiva bătrâni vorbesc însă tare. Fac asta dinadins, ca nişte oameni care - la vârsta lor - nu mai au nimic de pierdut. Un alt pensionar traversează grupul de la un capăt la altul şi încearcă să treacă prin faţa reprezentanţilor opoziţiei la modul ostentativ. Pe şapca sa e o stea roşie, iar pe stea sunt desenate secera şi ciocanul. Le arată cine-i şeful.

Fuga de după miting

În câteva minute, locul întâlnirii electorale e pustiu. Rămân doar maşinile de poliţie, la fiecare colţ al parcului.

La vreun kilometru mai încolo, o avocată se apucă să vorbească, pe scările Ministerului de Interne, despre nelegiuirile comise după revolta din 7 aprilie de către conducerea acestei instituţii.

Vorbeşte tare, se îneacă de emoţie, însă continuă. Repetă din când în când: “Să nu vă fie frică!”. Un bărbat s-a oprit să filmeze publicul şi lumea începe să se împrăştie. E multă frică gratuită în oraş, ajunge la toată lumea.

“Comuniştii vor să facă problemă multă, vor să bage frica în oameni.”- Alegător din Chişinău

SELECŢIE

Ziariştii străini - da, cei români - ba

Spre deosebire de ziariştii români – nevoiţi să recurgă la metode cât mai ingenioase pentru a putea relata din Republica Moldova pe timpul alegerilor – alţi străini îşi pot face meseria liniştiţi. Mila e o jurnalistă franceză de televiziune şi a venit la Chişinău de capul ei, ştia că sunt alegeri şi că data trecută a ieşit urât. N-a întâmpinat mari probleme la sosirea pe aeroport.

„Au întrebat doar ce-i cu camera

. Şi le-am zis că merg la o nuntă aici şi că vreau să filmez. Apoi n-au fost probleme, chiar dacă m-am ocupat de campanie”, explică ea. Se plimbă acum nestingherită printre liderii opoziţiei. Îl roagă pe primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, să-şi spună numele în faţa camerei

.

„E prima întrebare care mi s-a pus la ora de limba franceză”, îşi aminteşte amuzat primarul. Mila a reuşit chiar să stea de vorbă recent cu un reprezentant al comuniştilor, “un anume Alexandru”, la sediul partidului. “Poate au fost drăguţi pentru că-s fată”, glumeşte ea.

JUCĂTOR-CHEIE

Marian Lupu, „pacifistul politic”

Vlad Odobescu

„Factorul Lupu”, aşa cum l-au numit analiştii politici şi liderii opoziţiei, a fost unul dintre cele mai aprins discutate subiecte ale campaniei electorale.

Fost preşedinte al parlamentului moldovean şi fost vicepreşedinte al comuniştilor, Marian Lupu a demisionat după eşecul suferit de Zinaida Greceanâi în parlament. După intrarea în Partidul Democrat - până la acel moment o formaţiune politică de buzunar - a reuşit să aducă acest partid la aproape 10 procente din preferinţele electoratului, imediat după Partidul Liberal şi la o treime din voturile PCRM - cel puţin, aşa arată ultimul Barometru de opinie publică, publicat înainte de alegeri.

Mulţi analişti consideră însă că „proiectul Lupu” este o invenţie a comuniştilor, care ar urma să le asigure acestora voturile necesare menţinerii la guvernare, printr-o alianţă postelectorală. Într-una dintre reclamele sale electorale, Lupu se caracterizează ca un “pacifist politic”: “Războiul politic trebuie oprit!”, îndeamnă sloganul său. Lupu se poziţionează călduţ şi într-o altă chestiune: integrare europeană versus apropiere de Rusia. Liderul democrat zice că le vrea pe amândouă.

Într-adevăr, atacurile lui Lupu la adresa fostului său partid au fost extrem de firave, pe teme care ar putea deveni subiect de discuţie în cazul unei colaborări. Astfel, Lupu a declarat că principalele motive ale plecării sale din partid au fost legate de rigiditatea comuniştilor în două chestiuni: cea legată de nevoia schimbării denumirii partidului, respectiv de nevoia întineririi conducerii acestuia. E de presupus ca, în cazul obţinerii celor două deziderate - plus desemnarea sa drept candidat la preşedinţie -, Lupu să accepte o colaborare cu actualii comunişti.

De cealaltă parte, deşi au avut ieşiri dure

împotriva sa, ceilalţi lideri ai opoziţiei susţin că aşteaptă să vadă dacă acesta a fost sincer când a părăsit tabăra comuniştilor, pentru a vedea dacă-i vor propune o colaborare parlamentară.

INTERVIU ÎN PRESA RUSĂ

Voronin vrea „compromis pentru stabilitate”

Dan Stancu

Preşedintele Republicii Moldova şi al parlamentului de la Chişinău, Vladimir Voronin, a declarat, într-un interviu postat ieri pe site-ul ziarului rus „Vremia Novostei”, că opoziţia vrea „cu orice preţ să paralizeze ţara, să o pună subprotectoratinternaţional, cu perspectiva dispariţiei de pe harta politică a lumii”.

„Noi chemăm la compromis indiferent de numărul locurilor pe care partidul nostru îl va obţine în viitorul parlament, 65 ori 75. Compromisul este necesar nu pentru a soluţiona problema alegerii noului preşedinte. El este necesar pentru a readuce ţara pe orbita stabilităţii şi a unei dezvoltări previzibile”, a mai spus şeful statului moldovean. De data aceasta, liderul de la Chişinău i-a luat la ţintă doar pe reprezentanţii opoziţiei, evitând să mai atace România, aşa cum obişnuia în ultima vreme.

Optimism prezidenţial

Vladimir Voronin este convins că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) va câştiga alegerile legislative de mâine şi explică şi de ce: „Vedem deja că alegătorii, inclusiv cei care pe 5 aprilie au votat cu partidele de opoziţie, încep să înţeleagă situaţia reală şi îşi revizuiesc poziţiile”.

Rusia, un creditor înţelegător

Preşedintele şi-a motivat decizia de a solicita Rusiei acordarea unui împrumut în valoare de 500 de milioane de dolari prin faptul că Moscova „nu a înaintat condiţii drastice, aşa cum procedează in stituţiile internaţionale”. Potrivit liderului de la Chişinău, Rusia nu va cere un preţ politic pentru asistenţa acordată. „Această asistenţă constituie o contribuţie sub - stanţială din partea Rusiei în economia moldovenească”, a precizat Voronin, menţionând că Republica Moldova speră să primească o primă tranşă de 150 de milioane de dolari în perioada august septembrie 2009.

Decizia acordării creditului a fost luată pe 22 iunie, în cadrul întrevederii pe care Voronin a avut-o, la Moscova, cu premierul rus, Vladimir Putin, comentează agenţia de presă Omega. Creditul urmează să fie investit exclusiv în proiecte de reabilitare şi reconstrucţii a drumurilor şi, parţial, pentru dezvoltarea ape ductului Soroca-Bălţi, care funcţionează la o capacitate de doar 15 la sută.